VIDEO: Precizările premierului Ilie Bolojan despre creșterea impozitelor pentru persoane fizice și reforma din administrație

Premierul Ilie Bolojan a făcut precizări, vineri, în conferință de presă, despre pachetul fiscal și reforma administrației publice. În ceea ce privește creșterea impozitului pe proprietăți la persoanele fizice, de anul viitor, acesta susține că măsura era necesară și explică motivele.

”Pachetul fiscal prevede din august o creștere a impozitului pe proprietăți la persoanele fizice, de la începutul anului viitor.

Această creștere era necesară pentru că aveam, raportat la puterea de cumpărare, cele mai mici impozite pe proprietate la persoanele fizice. Aveam o pondere în PIB mult mai mică față de UE. Toate aceste impozite sunt practic venituri pentru autoritățile locale, acolo unde ei locuiesc. Ele reprezintă contribuția fiecărui cetățean la ce se face în fiecare localitate. Peste tot se asfaltează, se introduc rețele de apă și gaz, se reabilitează școli, se lucrează la spitale.

Anul viitor, Guvernul nu va mai putea transfera sume pentru echilibrarea bugetară așa cum a făcut în anii trecuți, pentru că nu avem acești bani, sunt bani pe care îi împrumutăm cu dobânzi foarte mari. Pentru ca aceste lucrări să continue, banii încasați suplimentar sub forma acestor impozite ar trebui direcționați către cofinanțarea acestor lucrări”, a declarat Bolojan.

Pachetul fiscal

Declarațiile premierului:

”Pachetul al doilea a fost întârziat ca urmare a contestațiilor depuse la CCR și ca urmare a deciziei Curții de a declara articolul care se referă la testarea cu pantograful a angajaților de la ANAF, ca neconstituțional.

În parlament au fost scoase articolele declarate neconstituționale și nu s-a nicio altă modificare. Plecăm de la premisa că acest pachet va fi declarat constituțional.

Faptul că s-a dat un termen, data de 10 decembrie este un lucru bun. Pe de o parte, acest pachet stă la baza bugetului pe anul viitor. Pe de altă parte, adoptarea lui permite depunerea cererii de plată nr. 4 din PNRR, care este în valoare 2,62 miliarde de euro.

Impozitarea mașinilor

Jalonul privind taxarea poluării dă un discount de 20% la impozitarea pentru mașinile noi și penalizare de până la 20% pentru mașinile foarte vechi. Adoptarea acestui jalon e o condiție pentru depunerea cererii nr. 4. Prin urmare, imediat ce va fi declarat constituțional, vom depune această cerere. La finalul lunii februarie, România ar trebui să încaseze acest grant, astfel încât să se poată desfășura investițiile pe anul viitor.

În trimestrul al treilea, față de trimestrul III al anului trecut am încasat bugete mai mari. Deci ne-au crescut încasările cu aproape 10 miliarde lei atât pe componentele de impozit pe venit, cât și încasări din TVA (15%), accize (11%) iar contribuțiile pe Casa de sănătate cu 8,5%.

În luna octombrie de exemplu, comparat cu anul trecut, cheltuielile de la buget au scăzut cu peste 500 milioane. Față de 14,2 mld lei cheltuieli cu salarii în sector public, am ajuns la peste 13,6 miliarde.

Nu putem corecta acest deficit care va ajunge anul acesta la 8,4% decât prin măsuri de scădere a cheltuielilor, pentru a evita noi taxe și impozite.

Acest pachet fiscal, care ar trebui să intre în decembrie, va fi alături de pachetul pentru administrație baza bugetului pe anul viitor”.

Reforma din administrația publică

Am susținut adoptarea pachetului pentru administrație. El nu înseamnă doar reducerea unor cheltuieli de personal, ci creșterea capacității administrației locale de a avea o bună guvernare, descentralizare, creșterea autorității acestora în zona de urbanism, pentru disciplina în construcții, curățenie ș.a.

Nu trebuie să fugim de componenta de reducere de cheltuieli pe care o prevede acest pachet. Cred că adoptarea este necesară în perioada următoare, urmărind câteva principii de bază.

Analiza administrației arată că peste tot este loc de mai bine.

Acolo unde se dovedește că avem personal în plus, că avem oameni care nu performează, care sunt duși în spate de către alții și îi demotivează pe angajații din sectorul public, aceste posturi nu mai merită să fie finanțate din bugetele de stat, ele trebuie desființate.

Anul viitor, dacă anunțăm un buget și o țintă de buget, să avem garanția că la finalul anului că ne apropiem de acea țintă.

Dobânzile s-au redus în ultimele trei luni cu câteva puncte procentuale, le putem reduce și mai mult. Gradul nostru de îndatorare ne permite să ne împrumutăm la dobânzi mult mai mici. Însă creditorii noștri trebuie să vadă că suntem serioși, că avem grijă de bani, că nu-i risipim.

Reducerea de posturi în primării

Percepția că se vor reduce cu 10% toate salariile nu are nicio legătură cu realitatea.

Acolo unde, într-o primărie, se constată că numărul de angajați depășește norma care va fi stabilită, pot fi desființate posturile sau primăriile își pot verifica sporurile sau grilele de salarizare. Impozitele cetățenilor trebuie să plece spre investiții, nu spre salariile funcționarilor.

Exemplu minor de la guvern: Plăteam pe mașini la început de an 840 de milioane, chirii, pe lună. Am redus la jumătate numărul de mașini, am plătit jumătate din chirie și a fost anulat contractul de închiriere cu RA-APPS, s-a făcut un alt contract. Plătim doar la 10% față de cât plăteam la începutul anului. Nu s-a surpat cancelaria. Avem economie de 700 milioane lunar, la un singur capitol.

Sporuri pe fonduri europene

Alt exemplu, pe sporuri, pe fonduri europene. Accesarea fondurilor europene nu a fost un scop, ci scopul era să beneficieze de prevederile care-i premiau pe cei care accesau fonduri europene.

Nu a fost normal să nu accesăm finanțările pe PNRR, dar Ministerul Fondurilor Europene a luat sporuri care practic le-au dublat salariile în ultimii ani. Nu poți să-ți dublezi salariile dacă nu ai rezultate.

Departamentele care nu-și fac treaba, care nu accesează finanțări, să fie penalizate, să nu mai ia aceste sporuri.

Și-au luat mii de oameni sporurile la nivelul maxim.