A încetat din viață Eugen Cioancă, unul dintre cei mai mari artiști ceramiști din Alba Iulia și România

Eugen Cioancă, unul dintre cei mai prolifici artiști ceramiști din Alba Iulia și România s-a stins din viață, la vârsta de 83 de ani. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAPR) Eugen Cioancă a făcut parte din triumviratul primilor ceramiști moderni.

În scurta renaștere culturală manifestată în România spațiului dintre 1965-1973, au existat trei artiști care au descătușat energii creatoare remarcabile, în contact cu arta occidentală: Costel Badea, Dumitru Rădulescu și Eugen Cioancă.

O alianță între cei mai mari lideri ai ceramicii românești, punctul de plecare în schimbarea tuturor valențelor și simbolurilor acestei arte, în România.

”Astăzi, 04.09.2020, ora 15,30 a încetat din viață colegul și prietenul nostru, artistul ceramist Eugen Cioancă, unul dintre fondatorii Filialei Alba, a UAPR și președinte al Filialei până în 1990.

Dumnezeu să-l odihnească în liniște și pace!

Condoleanțe familiei!” a fost anunțul postat pe siteul UAPR

Artistul Eugen Cioancă va fi înmormântat, luni, în Cimitirul Maieri I din Alba Iulia. Slujba va începe la ora 13,00.

Despre Eugen Cioancă

Născut la: 14 iunie, 1937 Alba Iulia
Studii: Institutul de Arte Platice Nicolae Grigorescu Bucureşti
Familie: căsătorit, un băiat

Ziarul Adevărul scria despre artistul din Alba Iulia că un rol hotărâtor în destinul acestuia de artist l-a avut profesorul Lazăr Anton. „În clasa a IX-a am lăsat în urmă liceul Mihai Viteazul, actualmente Colegiul Horea, Cloşca şi Crişan şi am plecat la Cluj-Napoca pentru a studia la liceul de artă. Am simţit o chemare spre ceramică, mai ales că întotdeauna am avut înclinaţii spre partea tehnică”, a spus Eugen Cioancă.

După absolvirea liceului şi-a îndreptat paşii spre Institutul de Arte Platice Nicolae Grigorescu din Bucureşti. „L-am avut profesor de desen şi culoare pe Popescu Negreni, de ceramică şi compoziţie pe Romeo Voinescu şi de modelaj pe Zoe Băicoianu. Aceşti oameni m-au făcut să iubesc ceramica”, a completat artistul.

După absolvirea facultăţii, a fost propus asistent în cadrul institutului de arte plastice. A refuzat acest post şi a plecat să-şi facă stagiatura pentru trei ani de zile la fabrica de sticlă din Mediaş. „Cei trei ani s-au făcut 17. După şase ani de când am ajuns la Mediaş, concomitent, a, predat la liceul, la secţia de specialitate, desenul artistic şi noţiuni de creaţie”, îşi aminteşte albaiulianul.

Membru fondator al UAP Alba

În 1979, Eugen Cioancă s-a reîntors la Alba Iulia ca şi profesor la şcoala populară de arte. „Un alt motiv pentru care am venit la Alba Iulia a fost faptul că se ţinea să se înfiinţeze filiala artiştilor plastici. Pentru aceasta trebuiau să existe trei membrii definitivi. Am format grupul împreună cu albaiulienii Puiu Mentzel şi Ovidiu Paştină, care până la urmă a rămas la Ploieşti”, povesteşte artistul albaiulian. A fost ani de-a rândul preşedintele filialei, iar după anul 1989 a predat ştafeta artiştilor mai tineri.

Expoziţii în ţară şi străinătate

A primit două premii ale Uniunii Artiştilor Plastici din România, unul pentru prototip industrial şi un altul pentru artă monumentală. De-a lungul carierei a avut zeci de expoziţii personale în ţară şi în străinătate. Şi-a expus creaţiile în oraşe precum Moscova, Strasburg, Atena, Valoris, Perrugia şi a participat la tabere internaţionale în Cehoslovacia, Rusia şi Ungaria.

De asemenea, lucrările sale sunt expuse în două muzee de ceramică modernă din străinătate, precum şi la Muzeul de artă din Medgidia, respectiv Braşov. O parte din lucrări au ajuns în colecţi personale în Italia, Canada, Germania, Anglia sau Belgia.

Ce spunea Eugen Cioancă despre condiția artistului în România zilelor noastre

„Este mizerabilă. Mizerabilă, pentru că există foarte multă necunoaştere şi incultură a ceea ce înseamnă domeniul artei.

Preocupările intelectualilor de astăzi s-au pervertit la faţa materială a lucrurilor, neglijând partea spirituală, cea care hrăneşte sufletul şi îi dă esenţa. Îmi face impresia că intelectualitatea începe să dispară.

Dacă nici oamenii cu studii superioare nu sunt preocupaţi de artă, de frumos, nu putem să avem pretenţii de la ceilalţi. Cultura, şi arta în general, este cea care duce la o adevărată prosperitate atât spirituală, cât şi materială a poporului. Fără o educaţie artistică, cred că un om nu este complet” ( ziarul Adevărul)

Maria Lucia Munteanu: Clopotele lui Eugen Cioanca plâng plecarea lui dintre noi

Un eveniment major al existenței sale artistice a fost expoziția Clopote, vernisată în urmă cu zece ani. În acest sens, vom cita un fragment dintr-un articol semnat de Maria Lucia Munteanu și publicat în data de 3 iulie 2010, după vernisajul expoziției Clopote:

„Senzația irepresibilă este că expoziția Clopote a fost pregătită de toate căutările în materie de expresie artistică ale autorului dar și în materia căutării de sine și, implicit, a divinității.

Pe acest drum era imposibil ca el să nu întâlnească simbolurile creștine între care clopotul, troița, crucea. În îmbinarea fericită dintre materiale – ceramică, lemn, material textil și metal – nimic nu este lăsat la voia întâmplării printr-o muncă pe cât de intensă, poate chiar istovitoare, pe atât de inspirată.

La expresivitatea accentuată a fiecărei lucrări colaborează în mod impresionant cromatica rafinată, niciodată căzută în ispita vreunei exuberanțe frivole, simbolistica impregnată de sacralitate a reliefurilor de pe clopotele sculptate cu dexteritate de bijutier împătimit, legăturile subtile dintre diversele componente ale lucrărilor realizate din material textil, în aparență umil, precum sfoara.

De fapt, în imagistica populară și mai ales în cea creștină, funia prin sinuozitățile imprimate de mișcarea ei preia simbolismul șarpelui. Un cuvânt aparte pentru auriul distribuit cu dreaptă măsură care participă la crearea desăvârșitei unități compoziționale a fiecărei lucrări dar și a ansamblului. Un ansamblu plin de fast temperat, specific lăcașurilor de rugăciune și reculegere.

Prin calitatea artei sale, probată și prin expoziția de la galeria municipală, Eugen Cioancă face recurs la memoria noastră paradisiacă, memoria luminii inițiale, a perfecțiunii, a lucrului extrem de bine făcut.

Nu în ultimul rând, vreau să spun că limbajul folosit în această expoziție este unul universal, inteligibil pretutindeni, de la Paris la Moscova și de la New York la Tokyo, întrucât el ține de cultura tradițională și de simbol, iar simbolurile fundamentale, ca revelații ale unor adevăruri eterne, sunt congruente în toate culturile.

În mod evident, Eugen Cioancă face acum o artă de natură să-l îndrepte spre împlinirea propriului destin, lucru care pe noi, atât cât putem înțelege fiecare, ne trimite fie și numai pentru un timp scurt, către rădăcinile noastre cerești, de care avem așa de mare nevoie în aceste vremuri sterpe din punct de vedere spiritual.”

Familia Cioancă anunță că trupul neînsuflețit al artistului a fost depus la capela Corona din cimitirul albaiulian Maieri. Slujba de înmormântare va avea loc luni, 7 septembrie 2020, la ora 13.00.