Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

A treia Adunare Naţională de la Blaj. Semnificaţii istorice pentru ziua de 14 septembrie, cu 167 de ani în urmă


Publicat

Adunarea de la Blaj tablouData de 14 septembrie marchează evenimentul de acum 167 de ani, când, la Blaj, a avut loc a treia Adunare Naţională, în cadrul căreia zeci de mii de participanţi au respins “uniunea” Transilvaniei cu Ungaria. Tot atunci, a început formarea unei armate revoluționare române, după modelul roman.

Anterior, în perioada 15-17 mai 1848, pe câmpul de lângă Blaj, care de atunci poartă numele de Câmpia Libertății, a avut loc Marea Adunare de la Blaj, la care au participat 30.000-40.000 de oameni, majoritatea țărani.

Adunarea a adoptat programul de revendicări cu carácter democratic, abolirea dijmei, a clăcii și a iobăgiei, desființarea breslelor și a vămilor, libertatea cuvântului şi a tiparului, formarea gărzii naționale, școli de stat în limba română.

Tot la această adunare s-a protestat împotriva „uniunii” forțate a Transilvaniei cu Ungaria. Nerecunoașterea de către guvernul revoluționar ungar a egalității în drepturi a românilor cu celelalte popoare, nesatisfacerea revendicărilor lor sociale și votarea de către Dieta din Cluj a încorporării Transilvaniei la Ungaria au determinat dezbinarea forțelor revoluționare ale românilor și maghiarilor.

Între 15 și 25 septembrie 1848 a avut loc la Blaj o nouă adunare a românilor din Transilvania, care a declarat că nu recunoaște încorporarea Transilvaniei la Ungaria și a însărcinat Comitetul permanent de la Sibiu să înarmeze satele. Neînțelegerea dintre conducătorii revoluției maghiare și cei ai forțelor revoluționare ale românilor transilvăneni a condus la un război civil, oprit doar prin intervenția rusă efectuată la cererea Vienei în 1849.

Avram Iancu, conducător al Revoluției române din Transilvania de la 1848-1849 și al armatei populare din Transilvania, a avut o contribuție semnificativă, în septembrie 1848, în cadrul celei de-a treia adunări a românilor de la Blas, la adoptarea unui nou program revoluționar care cuprindea: schimbarea așezămintelor sociale și politice din Transilvania prin recunoașterea națiunii române și reprezentarea ei proporțională în toate verigile de conducere, respectarea autonomiei Transilvaniei, constituirea unui guvern reprezentativ, respingerea uniunii silite cu Ungaria, acceptarea constituției liberale austriece din 25 aprilie 1848.

În același timp, a trecut la formarea armatei revoluționare române, după modelul roman. Cele 15 legiuni românești erau alcătuite din tribunate și centurii și urmau să controleze întreaga Transilvanie. Desemnat prefect al Legiunii ”Auraria Gemina”, a trecut la respingerea atacurilor maghiare pe linia Mureșului.

Intrarea trupelor maghiare, conduse de generalul polonez Iosif Bem în Transilvania, a determinat restrângerea zonei controlate de legiunile românești. În zona Munților Apuseni, trupele de invazie s-au lovit de rezistența eroică a românilor conduși de Avram Iancu. Astfel, colonelul F. Kemeny nota: ”țăranii se bat mai bine decât soldații lui Puchner (austrieci). Dacă-i goneam de pe un deal, fugeau cu schimbul pe celălalt. A-i învinge în chipul acesta e cu neputință”.

După semnarea ”Proiectului de pacificare” cu liderul revoluției maghiare Lajos Kossuth (2/14 iul. 1849), luptele au încetat, dar, din punct de vedere militar, zarurile fuseseră aruncate. Trupele imperiale erau în Transilvania, iar cele țariste înfrângeau la Șiria ultimele rezistențe maghiare. La scurt timp, autoritățile imperiale cereau dezarmarea gărzilor naționale române, iar în 1851-1852 vor dizolva și regimentele grănicerești.

surse: agerpres, wikipedia



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Schimbări pe piața muncii. Candidaţii încep să accepte salarii mai mici sau posturi inferioare. Studiu

Publicat

Piaţa muncii s-a schimbat complet în ultimul an, iar candidaţii încep să facă anumite concesii atunci când vor să se angajeze, cum ar fi să accepte salarii mai mici sau posturi inferioare, potrivit unui studiu realizat de platforma de recrutare eJobs.

Spre deosebire de anii trecuţi, când angajatorii erau cei nevoiţi să facă o serie de compromisuri pentru a atrage cât mai mulţi candidaţi relevanţi, acum cei care îşi caută un loc de muncă sunt puşi în faţa unor concesii pe care, până nu de mult timp, nici măcar nu le-ar fi luat în calcul.

Studiul realizat în rândul candidaţilor care au încercat să se angajeze din martie şi până acum arată că principalul compromis pe care l-au făcut cei care şi-au schimbat jobul a fost să accepte o ofertă salarială mai mică decât ar fi acceptat în mod normal. 34% dintre respondenţi spun că s-au angajat pe o poziţie sub nivelul lor de experienţă şi pregătire, în timp ce aproape un sfert au declarat că nu au fost dispuşi să facă niciun compromis, chiar dacă asta înseamnă că va dura mai mult până când se vor angaja. Dintre aceştia, cei mai mulţi fac parte din categoriile de vârstă 18-24 de ani şi 45+.

„Oamenii încep să dea dovadă de tot mai multă flexibilitate, cel puţin temporar, pentru că au o serie de obligaţii care nu le permit să stea prea mult timp fără job. Spre exemplu, românii erau, până acum, destul de refractari când venea vorba de a se reloca într-un alt oraş, însă acum trec şi peste acest obstacol, aşa cum ne arată rezultatele studiului. Acceptarea unui job part-time sau mutarea într-o altă ţară sunt alte două concesii pe care candidaţii le-au făcut în ultima jumătate de an pentru a putea să se angajeze.

Nu trebuie să uităm însă că aceste schimbări de pe piaţa muncii sunt ciclice şi vom reveni, poate chiar mai curând decât de aşteptăm, la realitatea pe care o ştiam înainte de declanşarea pandemiei. Iar atunci raportul de forţe candidaţi-angajatori se va inversa din nou”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Pentru cei care nu au reuşit să se angajeze anul acesta, cel mai greu a fost faptul că, după aplicare, compania angajatoare nu le-a oferit niciun feedback.

„Au resimţit acest lucru chiar mai acut decât scăderea numărului de joburi disponibile în piaţă, lucru la care recunosc că nu ne aşteptam. O bună parte dintre candidaţi înţelege că acum lupta se dă pentru joburi, nu pentru aplicanţi, şi, prin urmare, sunt conştienţi că e posibil să dureze mai mult până să primească un răspuns. Din păcate, în multe cazuri, acest răspuns nu mai vine deloc, iar asta s-a transformat într-un motiv uriaş de nemulţumire şi chiar într-o ştampilă pe care candidaţii o vor pune pe termen lung acelor angajatori care nu le-au dat feedback. 50% dintre cei care au participat la acest studiu se plâng de faptul că nu au primit niciun răspuns de la compania angajatoare după ce au aplicat”, explică Bogdan Badea.

Faptul că nu au găsit suficiente joburi potrivite profilului lor sau în oraşul în care locuiesc, numărul prea mic de joburi part-time sau remote sunt alte obstacole de care s-au lovit candidaţii anul acesta.

Chiar şi cei care nu au renunţat la aşteptările pe care le aveau şi au decis să amâne angajarea până când va apărea jobul potrivit sunt conştienţi că vor trebui, la rândul lor, să facă o serie de concesii în perioada imediat următoare, dacă nu vor reuşi să se angajeze. Cei mai mulţi (44%) spun că, dacă nu vor avea de ales, cel mai probabil, vor accepta un job sub nivelul lor de experienţă şi pregătire, în timp ce 43% declară că se vor angaja pe un salariu mai mic decât aveau anterior. Mutarea în alt oraş, în altă ţară, un job part time sau reconversia profesională sunt alte schimbări pe care candidaţii le iau în calcul în cazul în care nu se vor angaja nici în următoarele 2-3 luni.

„Viaţa profesională a devenit un subiect care îi preocupă mai mult decât oricând pe români. Cei care au un job ok nu se gândesc la o schimbare în viitorul apropiat, iar cei care au rămas fără loc de muncă încearcă să nu piardă nicio oportunitate şi să devină cât mai atrăgători în ochii angajatorilor. Întrebaţi cum s-a schimbat comportamentul lor în această perioadă, aproape 70% ne-au spus că urmăresc mai des site-urile de recrutare online, discută cu prietenii despre joburile noi în piaţă, şi-au actualizat CV-ul, citesc mai mult despre ce se întâmplă pe piaţa muncii, caută articole şi ghiduri despre cum se pot pune mai bine în valoare în faţa recrutorilor sau se pregătesc temeinic pentru interviurile de angajare”, spune Bogdan Badea.

În ceea ce priveşte schimbările pozitive pe care le-a adus totuşi această perioadă, 21% menţionează că, deşi si-au pierdut vechiul loc de muncă, au reuşit să-şi găsească un job care le place mai mult, 12% spun că au făcut cursuri de reconversie profesională şi acum au mai multe opţiuni de angajare, 8% au prins curajul necesar pentru a-şi deschide propria afacere şi tot la fel de mulţi au decis să plece în afara ţării. Cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre respondenţi spun că ultima jumătate de an nu a adus nicio schimbare pozitivă în viaţa lor.

Studiul a fost realizat în perioada 14-26 octombrie, pe un eşantion de 900 de respondenţi.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

EXCLUSIV: Câte locuri LIBERE sunt în spitalele din județul Alba, pentru pacienții cu COVID-19. Date oficiale din 28 octombrie

Publicat

În județul Alba mai există 46 de paturi libere în spitale pentru pacienții COVID-19 și alte 3 paturi la ATI, la Spitalul Municipal Sebeș (Pediatrie). În total în județ sunt 258 de asemenea locuri, în condițiile în care vorbim de peste 2.700 de cazuri active.

Informații de mai jos sunt oficiale și au fost obținute de Alba24, în baza legii 544/2001, privind liberul acces la informații publice. Datele sunt valabile în data de 28 octombrie 2020. 

Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia are în total 55 de paturi alocate COVID, dintre care 10 la Terapie Intensivă. Toate aceste paturi sunt în prezent ocupate.

Spitalul Municipial Aiud are 39 de paturi (0 la ATI) din care 22 sunt libere.

Spitalul Municipal Blaj are 46 de locuri pentru pacienții COVID-19, dintre care 8 sunt libere.

Spitalul Municipal Sebeș are 42 de locuri în total, alocate pacienților COVID. În afară de Spitalul Județean Alba, unitatea medicală din Sebeș este singura care mai are paturi la ATI, în cadrul secției de Pediatrie. Este vorba despre 3 locuri care sunt în prezent libere. De asemenea, spitalul mai are alte 7 locuri libere pentru pacienți cu coronavirus.

Spitalul Orășenesc Abrud are în total 30 de locuri, dintre care 6 sunt libere. Spitalul din orașul vecin, Câmpeni, nu are pacienți COVID (nici cel de boli cronice).

Spitalul Orășenesc Cugir are 18 locuri alocate, dintre care doar 2 mai sunt libere.

Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud are 28 de locuri pentru pacienții COVID. Doar un singur loc mai este liber la această unitate.

Marți, situația era aceasta:

Numărul total de îmbolnăviri de la începutul pandemiei era în județ de 4385.

1.545 persoane au fost declarate vindecate și s-au înregistrat 129 decese.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat de presă Pro România Alba: Învățământul online – o problemă reală care necesită soluții urgente

Publicat

Acest concept nou în sistemul de învățământ, dar mai ales pasivitatea autorităților din ultimele 9 luni de zile ne-au adus unde suntem astăzi – HAOS: neajunsuri din partea elevilor și părinților, degringoladă în rândul profesorilor. Copiii nu pot fi supravegheați cât timp părinții sunt la serviciu, iar profesorii sunt puși în fața unor situații IMPOSIBILE: programele școlare actuale nu mai sunt compatibile cu predarea on line, ca timp si conținut.

Avem mari probleme: lipsa unei legislații punctuale și clare la nivel național (există doar un set de recomandări și fiecare acționează după cum consideră de cuviință); infrastructura digitală deficitară: doar un laptop și o conexiune net nu înseamnă dotări corespunzătoare. Așadar EVALUAREA este în continuare SUBIECTIVĂ în lipsa unei legislații clare.

O problema majora este PROGRAMA mult prea încărcată pentru studiul on line. Se impune o restructurare a programei astfel încât elevii si studenții să asimileze în primul rând informațiile absolut necesare. Disciplinele cu interes mare nu trebuie să își piardă din importanță, din cauza lipsei contactului direct profesor-elev. În același timp, materiile mai puțin importante nu ar mai trebui să fie o necesitate în cadrul învățământului online.

Nu exista norme de verificare on line a elevilor. Trebuie introduse de urgență pentru ca verificarea să fie echiunitară pentru fiecare elev sau student. Totodată este necesară dotarea unităților de învățământ cu aplicații de elaborare a testelor on line si verificarea acestora automat.

DORIM și SUSȚINEM O LEGISLAȚIE CLARĂ care să rezolve în primul rând aspectele mai sus menționate, probleme reale cu care ne confruntăm zilnic.

COSMIN ARION

Candidat Senat PRO ROMANIA

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

După Bolojan, și noul președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin anunță 500 de concedieri. Primii vizați, ”muzicanții”

Publicat

Noul președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, liberalul Romeo Duncă, a anunțat că vrea să concedieze aproximativ 500 de angajați pentru a face o economie de 600.000 de euro pe lună la bugetul județean.

Decizia vine după ce Ilie Bolojan, noul președinte al CJ Bihor, a anunțat reorganizarea din temelii a instituţiei, care se va solda de la 1 decembrie cu concedierea a 86 de angajaţi, urmând să mai lucreze 88.

Publicația locală Expres de Banat scrie acum că Romeo Dunca ar dori și el să concedieze 500 de angajați și ar face astfel o economie de 600.000 de euro pe lună.

„Noua organigramă la care se lucrează de zor va aerisi instituția și va da șanse doar celor competenți și dornici de lucru să se afirme în folosul cetățeanului căruia în sfârșit i-a venit rândul să fie respectat. Descoperim lucruri interesante și abia așteptăm să verificăm veridicitatea lor. De exemplu, se aude că muzicanții angajați la CJ au avut fond de salarii, într-un singur an, 1.300.000 lei. E greu de crezut, dar vom vedea…”, a anunțat Dunca, citat de sursa menționată.

Muzicanții despre care vorbește noul președinte sunt angajații Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, din subordinea Consiliului Județean, centru condus de Ioan Benga, care, potrivit presei locale, au avut o activitate care nu justifică o astfel de cheltuială din banul public.

Similar, și la Bihor, liberalul Ilie Bolojan spune că cei care vor fi dați afară efectiv nu aveau „obiectul muncii”, dar primeau lefuri mari, fondurile de salarizare cumulând 270.000 euro lunar, ba şi bonusuri de până la 50% pentru participarea în număr mare la proiecte europene cu mize mici.

Sursă: Europa liberă

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate