Aproape 3.100 de lei pe an, cheltuiesc părinții pentru educația „gratuită” a copiilor. Costurile s-au dublat în opt ani

Educaţia preuniversitară este gratuită în ţara noastră, cel puțin la nivel declarativ. În realitate însă, părinţii scot din buzunar, în medie, aproape 3.100 de lei în acest an, de copil, pentru cheltuielile pe care le implică educaţia elevilor de şcoală sau liceu, arată cel mai recent studiu sociologic realizat de organizaţia Salvaţi Copiii.

Manualele, culegerile, rechizitele, uniforma, echipamentul pentru sport, fondul şcolii, fondul clasei, meditaţiile la materiile studiate la şcoală, mâncarea copilului pe durata programului de şcoală, transportul între casă şi şcoală, precum şi programele de şcoală după şcoală sunt cele mai frecvente cheltuieli suportate de părinţii care-şi trimit copiii la şcoală sau la liceu, arată cel mai recent studiu realizat de organizaţia Salvaţi Copiii.

În anul şcolar care va începe în curând, părinţii cheltuiesc, în medie, aproape 3.100 de lei pentru fiecare copil care merge la şcoală sau la liceu, arată studiul organizaţiei Salvaţi Copiii. Valoarea antemenţionată reprezintă suma de bani suportată de părinţi într-un an şcolar pentru acoperirea cheltuielilor legate de şcolarizarea copilului.

Spre comparaţie, în anul 2010, părinţii au cheltuit, în medie, 1.490 de lei pentru fiecare copil care a urmat învăţământul preuniversitar, potrivit studiului efectuat de Salvaţi Copiii.

În acest an, costurile educaţiei preuniversitare sunt mai mari pentru părinţii din mediul urban (care plătesc, în medie, 3.351 lei ca să-şi trimită copiii la şcoală) decât pentru cei din mediul rural, care cheltuiesc, în medie, peste 2.700 lei pentru fiecare copil care merge la şcoală sau la liceu, potrivit studiului realizat de organizaţia Salvaţi Copiii.

Defalcat pe niveluri de educaţie, părinţii copiilor din ciclul primar plătesc, în medie, peste 2.500 de lei, în timp ce părinţii elevilor de gimnaziu cheltuiesc peste 3.100 de lei, în medie, pentru a-şi pregăti copiii de şcoală, iar cei ai liceenilor – peste 3.600 de lei, în medie, mai arată studiul organizaţiei Salvaţi Copiii.

Ponderea părinţilor care-şi trimit copiii la meditaţii plătite la materiile studiate la şcoală (nu au fost incluse aici cursuri extracurriculare) a crescut la 40% în 2018, de la 24% în 2010, iar preţurile meditaţiilor au urcat şi ele, de la circa 1.350 de lei, în medie, în 2010, la peste 1.850 lei în anul 2018.
Peste jumătate dintre elevii de liceu fac meditaţii, faţă de aproape 20% dintre copiii din şcoala primară, mai arată studiul realizat de Salvaţi Copiii.

Fondul clasei rămâne şi în anul 2018 unul dintre costurile neoficiale ale educației: 56% dintre părinţi achită fondul clasei în acest an, faţă de 72% dintre părinţi care au contribuit la acest fond în anul 2010.

În jur de 10% dintre părinţi îşi trimit copiii la programe de after school, iar majoritatea acestora suportă integral costurile programului, indiferent că sunt desfăşurate în unităţi publice sau private. În acest an, părinţii vor plăti, în medie, peste 1.700 de lei de copil pentru programul de after school sau şcoală după şcoală, mai arată studiul.

De altfel, costul ridicat al acestor programe reprezintă una dintre problemele majore ale sistemului educațional românesc, cauzând discriminări succesive și vulnerabilizarea suplimentară a copiilor care provin din medii socio-economice vulnerabile, atrage atenţia organizaţia Salvaţi Copiii.

Una dintre măsurile cele mai eficiente de menținere a copiilor vulnerabili în școală este programul ”Școala după școală”, prin care li se asigură asistență pedagogică, psihologică, dar mai ales un mediu social stabil şi siguranţă. Aproximativ 25.000 de copii au beneficiat până acum de programul ”Școala după şcoală”, desfășurat de organizaţia Salvați Copiii România, spun oficialii organizaţiei.

Doar 45% dintre școlile bucureștene au implementat programul „Școala după şcoală” în anul școlar precedent: adică 89 de școli din cele 200 în care se organizează învățământul primar și gimnazial.

Studiul organizaţiei Salvaţi Copiii a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, format din 903 respondenţi şi a fost realizat prin interviuri faţă către faţă.