Autostrada Sebeş-Turda şi calea ferată rapidă ce trece prin judeţul Alba, printre obiectivele prioritare de investiţii în bugetul de stat pe 2015

În județul Alba, În seria proiectelor de investiţii nominalizate în bugetul de stat pe 2015, care au obținut punctaje ridicate în procesul de analiză și evaluare, se află construcția autostrăzii Sebeş – Turda și reabilitarea liniei de cale ferată Brașov – Simeria și secțiunea Sighișoara – Coșlariu. Anul viitor, cheltuielile destinate investiţiilor reprezintă 44,76 miliarde lei, în creştere cu 24% faţă de nivelul previzionat în 2014, iar cele mai multe proiecte din lista celor 115 investiţii prioritare vor fi derulate prin Secretariatul General al Guvernului şi Ministerul Transporturilor.

Printre proiectele nominalizate în proiectul de buget, care au obţinut punctaje ridicate în procesul de analiză şi evaluare, se numără construcţia autostrăzilor Orăştie – Sibiu, Timişoara – Lugoj, Sebeş – Turda, Lugoj – Deva şi Nădlac – Arad, reabilitarea liniei de cale ferată Braşov – Simeria, secţiunea Sighişoara – Coşlariu, şi a secţiunii Băneasa – Feteşti de pe linia de cale ferată Bucureşti – Constanţa, construcţia centurilor Braşov, Timişoara, Constanţa şi centura sud a Capitalei, finalizarea digului de larg în Portul Constanţa şi canalul navigabil Dunăre-Marea Neagră.

Autostrada Sebeş-Turda va avea 70 de kilometri. Lucrările de construcţie sunt în derulare pe tronsoanele de la Aiud spre Turda, iar în 14 noiembrie au fost semnate contractele şi pentru primele două loturi, în zonele Alba Iulia, Sebeş, teiuş, spre Aiud.

Licitaţia pentru lucrările la lotul 1, de 17 kilometri, a fost câştigată de asocierea Impresa Pizzarotti (Italia) şi SpA & Pomponio Construcţii, care va încasa 541,7 milioane lei fără TVA, iar lucrările pentru lotul 2, de 24,2 kilometri, au fost adjudecate de asocierea Aktor (Grecia) – Euroconstruct Trading 98 pentru 549,3 milioane lei fără TVA.

Acordul pentru lotul 3, cu o lungime de 12,4 km, a fost atribuit asocierii italiene Tirrena Scavi – Societa Italiana per Condotte d’Acqua şi are o valoare de 420,5 milioane lei, fără TVA, iar al patrulea tronson, de 16,3 km, va fi construit de PORR Construct – PORR Bau (Austria) în baza unui contract de 470 milioane lei, fără TVA.

Citeşte şi AUTOSTRADA SEBEŞ – TURDA: CNADNR a început procedura de EXPROPRIERI. Contracte de 1,6 milioane euro pentru documentaţii tehnice

În ceea ce priveşte lucrările la modernizarea căii ferate din judeţul Alba, acestea sunt parte a proiectului de interes naţional, “Reabilitarea liniei CF Braşov-Simeria”, componentă a Coridorului IV paneuropean, pentru a asigura circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h, pe secţiunile Coşlariu-Sighişoara şi Coşlariu-Simeria.

În luna februarie 2013, Ministerul Transporturilor a semnat cu CFR SA un contract de finanțare în valoare de 4,98 miliarde de lei (1,13 miliarde euro) pentru reabilitarea unui tronson de cale ferată cu o lungime de 89,5 kilometri, cuprins între Sighișoara și Coșlariu, parte a Coridorului IV Paneuropean.

Contractul este cofinanțat de Uniunea Europeană cu 740 milioane euro și prevede reabilitarea a 89,5 kilometri de linie dublă electrificată de cale ferată. Lucrările de modernizare au început în martie-aprilie 2012 și se vor încheia în iunie 2015.

După finalizarea lucrărilor trenurile de călători ar trebui sa atingă o viteză maximă de 160 de kilometri pe oră, iar cele de marfă vor ajunge până la 120 de kilometri pe oră.

Lista elaborată de Guvern cu 115 proiecte de investiţii publice prioritare pentru bugetul pe anul viitor necesită fonduri totale de peste 63 miliarde lei în următorii ani, unele dintre proiecte având termene de finalizare mai mari faţă de cele anunţate oficial, potrivit unui document oficial obţinut de Mediafax şi prezentat la finele lunii noiembrie.

Astfel, 70 de proiecte (care mai necesită o finanţare de 48,79 miliarde lei) au un stadiu fizic de execuţie cuprins între 0,01% şi 99,9%, 25 de proiecte (482,2 milioane lei) sunt finalizate integral, dar fără achitarea tuturor facturilor, iar 20 de proiecte (13,8 miliarde lei) nu sunt încă începute.

Din totalul celor 63 miliarde lei, necesarul de finanţare până în 2020, un total de 39,1 miliarde lei trebuie acoperit doar din bugetul de stat.

În primele zece luni din acest an, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 20,3 miliarde lei, respectiv de 3,1% din PIB, faţă de 22,6 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.

Totodată, cheltuielile pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile s-au menţinut sub nivelul din perioada ianuarie – octombrie a anului trecut (-8,1%).

Guvernul a ajuns la un acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană pentru ca deficitul bugetar pe care va fi construit proiectul de buget pe anul viitor să crească de la 1,4% la 1,83% pe cash, incluzând o alocare de 0,4% pentru cofinanţarea proiectelor UE.

Cheltuielile pentru investiţii reprezintă 6,3% în PIB şi vor avea o pondere în total cheltuieli bugetare de 18,7%, mai mult cu 3,2 puncte procentuale faţă de acest an, potrivit proiectului de buget.

În procesul de elaborare a listei proiectelor de investiţii publice semnificative au fost avute în vedere principiile şi criteriile de prioritizare a proiectelor de investiţii publice, respectiv punctajul acordat de către ordonatorii principali de credite, precum şi indicatorii de performanţă economică şi angajamentele externe.

„Unul din angajamentele asumate de România cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană constă în reorientarea cheltuielilor de investiţii publice în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri UE. Precizăm, de asemenea, că această prioritizare indicativă nu implică o excludere de la finanţare a acestor proiecte prin legile bugetare anuale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, se arată într-un raport al Ministerului Finanţelor privind situaţia macroeconomică pe anul 2015.

Ordonatorii principali de credite cu proiecte de investiţii semnificative sunt Secretariatul General al Guvernului (73 de proiecte), Ministerul Transporturilor (24), Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (7), Justiţia (3), Sănătatea şi Economia, fiecare cu 2 proiecte, respectiv ministerele Culturii, Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Educaţiei, precum şi Serviciul de Protecţie şi Pază, cu câte o investiţie.

sursa: mediafax