Aviz negativ pentru proiectul Roșia Montană: Ministerul Justiției susține că actul adoptat de Guvern este neconstituțional. Ponta spune că are toate aprobările

În timp ce Guvernul condus de Victor Ponta a aprobat proiectul minier de la Roșia Montană printr-un act normativ, Ministerul Justiției condus de finul acestuia, Robert Cazanciuc, a dat aviz negativ proiectului de lege privind exploatarea de la Roșia Montană. Experții care au analizat actul normativ trimis de Guvern la Parlament susțin că acesta este neconstituțional și își argumentează punctul de vedere prin mai multe exemple.

UPDATE: Premierul Victor Ponta a declarat, joi, că proiectul de lege privind exploatarea minieră de la Roşia Montană a primit toate avizele necesare, inclusiv de la ministerele Justiţiei şi Mediului. "Eram obligat, conform legii, şi încerc să explic celor care vor să mă audă, că în conformitate cu legea actuală trebuia să dau aviz şi să pornească Proiectul Roşia Montană. Ei au îndeplinit toate condiţiile cerute de lege. Tocmai pentru că am considerat că nu e bine să fac acest lucru, am trimis legea în Parlament ca să fie o dezbatere reală. Asta e situaţia şi din acest motiv dacă nu făceam absolut nimic urma să plătesc nu ştiu câte miliarde despăgubiri firmei respective. Eu nu vreau să plătesc din banii dumneavoastră, din banii contribuabilului, despăgubiri pentru nişte contracte încheiate din 1998 încoace. Eu vreau să existe o decizie a Parlamentului", a spus Ponta.

Publicitate

Experții ministerului enumeră în document încă 10 avize care trebuie obținute, anterior avizării proiectului de lege, de la mai multe ministere, printre care cel de Externe, de Interne și cel al Apărării Naționale. Ministerul Justiției a retrimis, pe 13 august, proiectul spre "reanalizare" ministrului Dan Șova.

Vedeți aici: Avizul Ministerului Justitiei la Proiectul de lege Rosia Montană

Observațiile Ministerului de Justiție:

"Propunerea de a aproba un contract - acord de drept privat prin Lege nu corespunde finalității constituționale a acesteia de a reglementa de o manieră generală. (...) În aceste condiții, considerăm că soluția de a aproba prin Lege contractul - Acordul este de natură să creeze premisele unor vicii de neconstituționalitate în raport cu art 1 alin. (4) și art. 61 alin. (1) din Constituție", se arată în documentul Ministerului.

Referindu-se la textul proiectului de lege, reprezentanții Ministerului Justiției arată că o mare parte din termeni sunt definiți imprecis și/sau incorect, lăsând posibilitatea unor interpretări arbitrare.

"Declararea 'utilității publice' are relevanță numai în ceea ce privește posibilitatea de expropriere, având în vedere că potrivit art. 44 alin. (3) din Constituție: 'Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire', în timp ce declararea de 'interes național' nu face decât să sublinieze faptul că statul are calitatea de expropriator și nu unitățile administrativ-teritoriale".

În ceea ce privește calificarea interesului public național ca fiind "deosebit", apreciem că aceasta trebuie să fie reanalizată, deoarece nu face decât să genereze confuzie, respectiv, dacă pentru proiectele de interes național expropriator este statul, atunci pentru cele de interes "deosebit" nu se mai poate determina cine este expropriatorul. Mai mult, această sintagmă nu este nici măcar consecvent utilizată în cadrul proiectului", arată Ministerul Justiției.

În continuare, raportul mai arată că modul în care e redactat proiectul de lege (normele referitoare la exproprieri efectuate de o companie privată în numele statului) generează o situație absurdă, o "dublă expropriere".

"Guvernul ar urma să aprobe declanșarea procedurii de expropriere pe baza unei simple cereri a persoanei de drept privat care urmează să plătească despăgubirile pentru expropriere. Or, în această situație rezultă că are loc o dublă "expropriere": titularul cumpără de la proprietar la un preț impus de lege, egal cu despăgubirea, imobilele vizate, iar statul dobândește imobilele în proprietate publică realizând o îmbogățire fără just temei pe seama resurselor financiare ale titularului și o expropriere de facto a acestuia, fără a-i acorda despăgubiri. De altfel, din modul de reglementare al procedurii exproprierii nu rezultă că sunt respectate cerințele prevăzute de art. 44 alin. (3) din Constituție privind dreapta și prealabila despăgubire pentru expropriere".

Ministerul Justiției arată, în același document, că și prevederea posibilității prelungirii licenței de exploatare în mod arbitrar este ilegală.

"Referitor la pct. 13 - reconfigurarea perimetrelor  adiacente (de exploatare - n.a.) 'la cererea RMGC' - arătăm că ANRM (Agenția Națională de Resurse Minerale - n.a.) reprezintă interesele statului în domeniul resurselor minerale și, prin urmare, modificarea, fie a perimetrului care face obiectul licentei, fie a unora adiacente, la cererea titularului este de natură să înlocuiască practic ANRM în activitatea de gestionare a valorificarii resurselor minerale, deoarece, practic, titularii ar ajunge să stabilească între ei unilateral perimetrele de care au nevoie. Considerăm că textul propus este de natură să creeze premisele unor vicii de neconstituționalitate în raport cu art. 136 din Constituție".

În ultima parte a raportului, Ministerul Justiției remarcă: "În ceea ce priveste Anexa nr. 1 la Acord, observăm că aceasta se bazează pe date de la nivelul anului 2012 (de exemplu legislația fiscală, cursul de schimb sau actualizarea costurilor de capital și operaționale), ceea ce presupune că măsurile ce se preconizează a fi adoptate au în vedere date a căror vechime este de aproape un an".

La Capitolul IV ("Observații care vizează Expunerea de motive"), Ministerul Justiției atrage atenția că întreg acest proiect legislativ cuprinde derogări de la dreptul comun, care "constituie tot atâtea restrângeri de drepturi ale cetățenilor, restrângeri pentru a căror legiferare este esențială o justificare compatibilă cu condițiile prevăzute de legea fundamentală" (Constituția).

Surse: hotnews.ro, zf.ro