Eveniment
6 decembrie, Sfântul Nicolae: semnificații, tradiții și obiceiuri. Care este fapta care l-a făcut atât de iubit
Sfântul Nicolae, unul dintre cei mai cunoscuți sfinți din calendar, este sărbătorit pe 6 decembrie. În această zi dedicată ocrotitorului copiilor, al săracilor și al marinarilor, sute de mii de români își celebrează onomastica.
Numele său, de origine grecească (Nikolaos), provine din combinarea a două cuvinte: nike, „victorie” (derivat din nikao, „a învinge”) și laos, „popor”, putând fi interpretat ca „biruința poporului”, potrivit crestinortodox.ro.
Sfântul Nicolae este cunoscut ca ocrotitorul copiilor, al săracilor și al marinarilor, fiind apreciat pentru faptele sale milostive și pentru ajutorul acordat celor aflați în nevoie.
Ideea de dărnicie vine de la una dintre cele mai cunoscute legende despre Sfântul Nicolae. Este vorba despre povestea celor trei fete sărace, care neavând zestre, nu se puteau căsători şi urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbaţi înstăriţi.
Legenda spune că Sfântul Nicolae, aflându-le durerea, le-a aruncat fiecăreia pe geam, într-o noapte, câte un săculeţ de bani, care a căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghete.
De aici provine obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghete, iar de atunci, în fiecare noapte de Sfântul Nicolae, copiii și cei dragi primesc cadouri, în amintirea gestului său milostiv.
În Calendarul Ortodox 2025, sâmbătă, 6 decembrie, îl sărbătorim pe Sfântul Nicolae. Este ziua care marchează începutul sărbătorilor de iarnă și perioada cadourilor.
Sfântul Nicolae
Acesta a trăit în timpul împăraţilor romani Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305), într-un oraş din Asia Mică, Patara. Părinţi săi erau de bun neam, drept credincioşi şi bogaţi. Tatăl său se chema Teofan, iar mama sa Nona. A fost singurul lor copil.
A fost hirotonit preot, apoi episcop al cetăţii Mira din ţinutul Lichia (astăzi localitatea Demre din Turcia, aflată pe malul Mării Mediterane).
A fost întemniţat în timpul persecuţiilor împotriva creştinilor decretate de împăraţii romani Diocleţian şi Maximilian. În urma Edictului de la Milan din 313 dat de Constantin cel Mare, care acorda libertate deplină creştinismului, Sfântul Nicolae s-a întors în scaunul episcopal din cetatea Mirei.
A participat la primul Sinod ecumenic de la Niceea din 325 şi s-a dovedit un puternic apărător al credinţei creştine împotriva ereziei ariene.
După trecerea la cele veşnice, Sfântul Ierarh Nicolae a fost îngropat în biserica episcopală din Mira.
Moaştele Sfântului Ierarh Nicolae, care s-au arătat izvorâtoare de mir şi au săvârşit multe minuni la Mira Lichiei, sunt astăzi la Bari, în sudul Italiei.
Mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae se află în România, la Biserica Sfântul Gheorghe Nou.
Potrivit anumitor surse, mâna Sfântului Nicolae i-a fost trimisă lui Mihai Viteazul (1593-1601) chiar de cardinalul de Bari, printr-un pelerin român, ca semn de preţuire pentru vitejia domnului român împotriva păgânismului.
Sfântul Nicolae: ocrotitorul marinarilor
Astfel, se mai povesteşte că Sfântul Nicolae ar fi salvat de la naufragiu, prin rugăciune, niște marinari, iar de atunci aceştia îl cinstesc şi îl consideră ocrotitorul lor.
Tot atunci, Sfântul Nicolae a înviat un tânăr corăbier care căzuse de pe catarg şi se înecase.
De asemenea, în Alexandria, Sfântul Nicolae a vindecat mulţi bolnavi şi demonizaţi.
El a salvat cetatea Mira, tot din Lichia, de foamete, arătându-se în vis unui negustor italian pe care l-a îndemnat să vină să-şi vândă grâul acolo.
Obiceiul de a face daruri de ziua sa se datorează faptelor de milostenie deosebită ale Sfântului Nicolae. Puţini sfinţi au fost milostivi ca Sfântul Nicolae, arată părintele Ilie Cleopa.
El tot ce avea împărţea la săraci, iar pe cei din nevoi şi din primejdii îi izbăvea de pedeapsă şi de moarte cu rugăciunile sale.
Pentru aceasta l-a învrednicit Mântuitorul Hristos cu darul facerii de minuni şi al vindecării suferinţelor omeneşti. Căci mare putere are milostenia, milostenia materială şi duhovnicească a împodobit sufletele sfinţilor.
Tradiții și obiceiuri
În seara în care Moș Nicolae este așteptat, copiii lustruiesc ghetuțele pentru a le pregăti să primească daruri, ca semn de curățenie și respect, dar și pentru a păstra tradiția și a învăța răbdarea și responsabilitatea.
Acesta aduce bucurii copiilor și celor dragi în noaptea de 5 spre 6 decembrie. Ghetuțele sunt umplute cu cadouri, iar cei care nu au fost cuminți ar putea găsi în dar nuielușe.
De asemenea, există obiceiul să se pună în apă crenguţe de pomi fructiferi în casă, lângă icoane, care să înflorească de Anul Nou.
În funcţie de crenguţa care a înflorit, se aşteaptă recolta de fructe în noul an.
La sate există obiceiul ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete şi să-şi aleagă gazda unde vor merge pentru repetiţiile colindelor de Crăciun şi de Anul Nou.
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News