BACALAUREAT 2013 | SUBIECTELE de examen pentru matematică şi istorie. În Alba, peste 2.900 de candidaţi s-au prezentat la probele scrise

Febra examenelor de Bacalaureat a continuat şi miercuri, cu proba scrisă la matematică şi istorie. Peste 3.200 de elevi din judeţul Alba s-au înscris la proba obligatorie a profilului. La categoria celor care au terminat cursurile claselor cu profil „Uman”, examenul scris de istorie a vizat 730 de candidaţi. La matematică, au avut de trecut prin „emoţiile calculelor” 2.523 de tineri.

Citeşte şi BACALAUREAT 2014: Proba de comunicare orală la LIMBA ROMÂNĂ. Peste 2.700 de candidaţi, aşteptaţi la examen. Modele de SUBIECTE

Citește și BACALAUREAT 2014: MODELE de SUBIECTE şi calendarul probelor din acest an. Detalii despre examen

Potrivit datelor transmise de vicepreședintele comisiei de Bacalaureat din Alba, inspectorul şcolar Dan Cherecheș, dintre cei 3.252 de candidaţi înscrişi la proba obligatorie scrisă, matematică şi istorie, s-au prezentat la examen 2.989 de tineri. Din totalul candidaţilor înscrişi, 263 au absentat (8%), majoritatea la matematică.

La Baia de Arieş, doi candidaţi care susţineau proba scrisă la matematică au fost eliminaţi din sală, după ce le-a sunat telefonul mobil. La intrarea în sală, elevii au fost verificaţi, dar se pare că şi-au uitat telefoanele în buzunar.

UPDATE: La ieşirea din sălile de examen, mai mulţi candidaţi din Alba Iulia, de la Colegiul Economic „Dionisie Pop Marţian” şi Colegiul Liceal Militar „Mihai Viteazul”, le-au spus reporterilor Alba24 că subiectele la matematică au fost uşoare şi se aşteaptă să obţină note foarte mari.

Pentru proba scrisă la matematică de miercuri, elevii au primit varianta de subiect nr 2. Au avut de rezolvat trei subiecte, fiecare dintre acestea fiind punctat cu câte 30 de puncte la care se adaugă încă 10 puncte din oficiu pentru prezentare. La primul subiect, au fost prezentate şase probleme, ce trebuiau rezolvate direct pe foaia de examen, al doilea a cuprins două probleme iar ultimul, la fel, cu câte trei cerinţe la fiecare.

Proba scrisă la matematică a fost susţinută de absolvenții liceelor cu profil mate-info, tehnologic, pedagogic și științele naturii.

La istorie, candidaţii au avut trei subiecte de rezolvat. La primul, pe baza a două texte date, au avut de identificat lideri politici, perioada în care se desfăşurau evenimentele prezentate, spaţiul istoric, practici politice. De asemenea, li s-a cerut să menţioneze o caracteristică a disidenţei anticomuniste din România. Al doilea subiect a cuprins şase cerinţe pe baza unui text despre expediţia otomană în spaţiul românesc. La ultimul subiect, au avut de elaborat un eseu despre formarea statului român modern.

Candidaţii au avut maximum trei ore la dispoziţie pentru rezolvarea subiectelor şi au primit 10 puncte din oficiu. Vor fi punctaţi pentru utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, argumente istorice.

ISTORIE – SUBIECTUL I

A. „România a fost cel mai activ aliat al Uniunii Soviectice în timpul crizei ungare din 1956 (…) Gheorghiu Dej (…) a vizitat Budapesta după invazia sovietică, iar în comunicatul (…) oficial şi-a exprimat părerea că acţiunea sovietică era <necesară şi corectă>. Guvernul român s-a fpcut ecoul propagandei sovietice, denunţând <contrarevoluţia> (ungară) ca operă a <fasciştilor reacţionari> provocaţi de <imperialişti occidentali>. Forţelor sovietice li s-au oferit baze suplimentare de pământ românesc, drumurile au fost lărgite, iar traficul feroviar întrerupt pentru a permit transporturile militare. Satisfacţia sovietică faţă de rolul României în timpul lunilor octombrie şi noiembrie 1956 a fost în avantajul ţării, doi ani mai târziu, când Hruşciov a hotărât să retragă trupele sovietice. (…) Poziţia strategică a României, flancată de alte state membre ale Tratatului de la Varşovia, a făcut ca propunerea de retragere a trupelor să nu neliniştească Uniunea Sovietică din punct de vedere al securităţii orice temeri în legătură cu România ca aliat demn de încredere fiind risipite de acţiunile acesteia din timpul revoluţiei ungare. Din acelaşi motiv, măsura de precauţie de a menţine un număr mare de trupe sovietice în Ungaria după revoliţie i-a permis lui Hruşciov să compenseze parţial orice reducere generală de trupe sovietice în zonă. (…) Pentru a compensa retragerea sovietică şi pentru a micşora temerile sovietice că aceasta ar putea să afecteze sprijinul regimului din România, (Gheorghe Gheorghiu) Dej a aprobat introducerea imediată a unor măsuri de securitate internă stringente pentru a menţine controlul Partidului” (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, „Istoria României”).

B. „Pe 21 august 1968, Armata Roşie şi armatele auxiliare ale Tratatului de la Varşovia invadează Cehoslovacia şi ocupă Praga fără să întâmpine vreo rezistenţă armată, populaţia respectând consemnele date de partid. (…) Dar, chiar dacă operaţiunea militară este o reuşită, ea se soldează rapid pe plan politic şi psihologic cu un eşec usturător. Sovieticii credeau că vor putea reedita la Praga scenariul pe care îl folosiseră cu succes la Budapesta, în 1956 şi că-i vor determina pe neostaliniştii partidului să apeleze la ajutorul <marelui frate> pentru reinstaurarea <legalităţii socialiste>. (…) Evenimentele din vara lui 1968 i-au pus în multe privinţe pe picior greşit pe conducătorii sovietici şi pe aliaţii lor conservatori şi neostalinişti din democraţiile populare din Europa de Est. Într-adevăr, coeziunea blocului socialist, chiar dacă a fost restabilită încă o dată (…) prin intervenţia blindatelor, a dat semne îngrijorătoare de şubrezire (…), România nu a participat la <strunirea> promotorilor <Primăverii de la Praga> şi a condamnat iniţiativa aliaţilor săi”. (S. Berstein, P. Milza, „Istoria Europei”).

Pornind de la aceste surse, elevii au avut de răspuns la următoarele cerinţe:

1. Numiţi liderul politic român precizat în sursa A (2 puncte)

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B (2 puncte)

3. Numiţi din sursa A, respectiv sursa B, câte un spaţiu istoric în care au loc evenimente ce duc la intervenţii armate (6 puncte)

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că România adoptă, în relaţiile internaţionale, o atitudine diferită faţă de aceea a tratatului de la Varşovia (3 puncte)

5. Scrieţi, pe foaia de examen, două informaţii aflate într-o relaţie cauză-efect, selectate din sursa A (7 puncte)

6. Prezentaţi două practici politice utilizate în România, în perioada naţional-comunismului. (6 puncte)

7. Menţionaţi o caracteristică a disidenţei anticomuniste din România (4 puncte).

Total, 30 puncte.

SUBIECTUL II

“Progresele expansiunii turceşti (…) au sporit presiunea otomană la Dunărie şi au creat o ameninţare directă pentru independenţa Ţării Româneşti. În confruntarea militară care se anunţa, Vlad (Ţepeş) s-a decis să preia iniţiativa.

Declanşarea războiului antiotoman a fost precedată de o amplă acţiune politică destinată să asigure consolidarea autorităţii domneşti, prin limitarea forţei politice şi militare a marii boierimi, prin crearea unei puternice armate şi prin sprijinirea negustorilor localnici. (…) Conflictul dintre domn şi marea boierime (…) a îmbrăcat forme violente, domnul suprimând o mare parte a adversarilor săi (…).

În 1459, Vlad a refuzat plata tributului, iar în iarna anului 1461.1462 a atacat şi nimicit garnizoanele otomane de pe ambele maluri ale Dunării, de la Zimnicea până la gurile fluviului. Riposta otomană s-a manifestat prin organizarea unei expediţii conduse de însuşi sultanul Mahomed al II-lea, aflat (…) în fruntea celor mai puternice oştiri de la cucerirea Constantinopolului. Vlad a aplicat tactica clasică a domnitorilor români: retragerea, pustiirea teritoriului care urma să fie străbătut de inamic şi lupta de hărţuială. Astfel, în noaptea de 16 iunie 1462, Vlad a săvârşit un atac nocturn asupra taberei sultanului (…(. Ocuparea capitalei – oraşul Târgovişte – abandonată de domn, nu a adus decizia politică şi militară aşteptată de sultan, astfel că în iunie a început retragerea armatei otomane, care, sub loviturile forţelor româneşti, a intrat în debandadă.

Victoria lui Vlad Ţepeş nu putea fi definitivă atât timp cât efortului militar românesc nu i se asociau forţele coalizate ale statelor creştine.” (A. Oţetea, “Istoria poporului român”)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi capitala statului românesc, precizată în sursa dată (2 puncte)

2. Precizaţi, pe baza sursei date, o informaţie referitoare la cauzele organizării expediţiei otomane în spaţiul românesc. (2 puncte)

3. Menţionaţi statul medieval românesc şi domnitorul acestuia, la care se referă sursa dată. (6 puncte)

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la măsurile adoptate pe plan intern prin care domnitorul şi-a consolidat autoritatea politică. (6 puncte)

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la consecinţele declanşării expediţiei otomane din anul 1462, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă (1+ puncte)

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia diplomaţia promovată de un conducător politic din spaţiul românesc se încadrează în relaţiile internaţionale din secolele al XIV-lea – al XVI-lea. (Se punctează pertinenşa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia) (4 puncte).

SUBIECTUL III

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre formarea statului român modern şi evoluţia acestuia în secolul al XIX-lea, având în vedere:

– menţionarea a două fapte istorice desfăşurate în secolul al XIX-lea, care au dus la formarea statului român

– prezentarea unui fapt istoric, din politica internă, prin care s-a consolidat statul român moderni în a doua jumătate a secolului al XIX-lea

– precizarea unei cauze a implicării României în “criza orientală” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

– menţionarea a două acţiuni prin care România participă la “criza orientală” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

– formularea unui punct de vedere referitor la consecinţele acţiunilor întreprinse de România în “criza orientală” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea pentru evoluţia statului modern şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Miercuri, elevii claselor a XII-a au susţinut proba obligatorie a profilului, în acest caz fiind matematica şi istoria. Candidaţii care nu s-au prezentat la probele scrise de la matematică şi istorie pot susţine şi proba din 5 iulie, cea la alegere a profilului şi specializării.

VEZI MAI JOS SUBIECTELE la PROBA SCRISĂ de MATEMATICĂ, la BACALAUREAT 2013.

Primele rezultate la examenul de Bacalaureat vor fi afişate pe 8 iulie, până la ora 12.00, iar contestaţiile pot fi depuse în aceeaşi zi, până la ora 16.00. Rezultatele finale, după rezolvarea contestaţiilor, se vor afişa în 12 iulie.

Candidaţii nu au putut intra în sălile de examen cu manuale, dicţionare, notiţe, însemnări şi alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu telefoane mobile sau cu orice mijloc electronic de comunicare, cei prinşi cu astfel de materiale fiind eliminaţi din examen.

 

Citeşte şi BAC 2013 la Cugir: Peste 200 de candidați înscrişi pentru proba obligatorie a profilului

Elevii care nu vor promova în sesiunea din vară mai au o şansă în toamnă. Pentru cea de-a doua sesiune de examene, aceştia se pot înscrie în perioada 15-19 iulie, pentru examenele din august-septembrie.

VEZI MODEL SUBIECT, PROBA SCRISĂ LA MATEMATICĂ, PROFILUL MATE-INFO

VEZI MODEL SUBIECT,  PROBA SCRISĂ LA MATEMATICĂ, PROFILUL PEDAGOGIC

VEZI MODEL SUBIECT, PROBA SCRISĂ LA MATEMATICĂ, PROFILUL TEHNOLOGIC

VEZI MODEL SUBIECT, PROBA SCRISĂ LA MATEMATICĂ, PROFILUL ŞTIINŢELE NATURII

VEZI MODEL SUBIECT, PROBA SCRISĂ LA ISTORIE

Citește și SUBIECTELE: SIMULARE BACALAUREAT 2014: SUBIECTELE la MATEMATICĂ pentru clasa a XI-a și a XII-a. Proba obligatorie a profilului

Citește și SIMULARE BACALAUREAT 2014: Vezi SUBIECTELE la Limba și literatura română . Nivel de dificultate mediu în opinia elevilor din Alba

FOTO-VIDEO: Camelia TOMA și Cătălin CRĂCIUN