„Barometrul comunității locale. Municipiul Alba Iulia 2015”: Nemulţumiri şi idei ale tinerilor referitoare la cartiere şi oraş

În cadrul ediției a treia a cărții „Barometrul comunității locale. Municipiul Alba Iulia 2015”, tinerii din oraș au fost puși în ipostaza de a evalua calitatea spațiului fizic și a unor dotări edilitare. Aceștia au identificat o serie de aspecte problematice, atât la nivelul străzii și cartierului în care locuiesc, cât și la nivelul orașului în ansamblu.

La ediția din 2015 a Barometrului comunității locale, tinerilor cuprinși în cercetare li s-a solicitat să aprecieze impotanța existenței în oraș a unei vieți culturale diverse, a unor unități de învățământ superior, a unor facilități pentru recreere, a unor spitale și centre medicale, a investitorilor și a locurilor de muncă precum și importanța aspectului general plăcut al orașului.

De asemenea, tinerilor li s-a cerut să-și exprime opinia privind existența unor aspecte problematice la nivelul străzii, cartierului și orașului unde locuiesc (fațada blocurilor, aspectul străzii, rețea de electricitate, canalizare, trotuare, iluminat stradal, alimentare cu apă, rețea de gaz, alei, spații verzi, magazine, locuri de joacă, școli și grădinițe, colectarea gunoiului, stații și linii de transport public, parcări, piste pentru biciclete, sensuri giratorii, semafoare, parcuri, unități de cazare, restaurante, supermarketuri, bazin olimpic, proiecte de punere în valoarea a Cetății istorice).

Întrucât municipalitatea e preocupată de continuarea lucrărilor de reabilitare a Cetății Alba Carolina prin extinderea acestor lucrări spre șanțurile exterioare ale Cetății de tip Vauban, potrivit Barometrului comunității locale – municipiul Alba Iulia 2015, chestionarul aplicat tinerilor le solicita acestora să facă propuneri privind valorificarea acestor spații. Tinerii cuprinși în cercetare au fost de acord, în majoritatea lor (713 din  744 de subiecți), cu proiectul de amenajare a șanțurilor exterioare ale cetății. Din perspectiva tinerilor, cel mai potrivit ar fi ca în șanțurile exterioare ale cetății să fie amenajate zone de agrement (inclusiv locuri de joacă cu zone de vegetație), deschise accesului publicului larg.

Puși în ipostaza de a evalua calitatea spațiului fizic și a unor dotări edilitare, tinerii incluși în eșantion în 2015 au identificat o serie de aspecte problematice, atât la nivelul străzii și cartierului în care locuiesc, cât și la nivelul orașului în ansamblu.

Astfel, tinerii care locuiesc la bloc au menționat într-o proporție mai mare decât cei care locuiesc la casă că pe strada lor există probleme în privința fațadei sau izolației termice a blocurilor. De asemenea, tinerii care locuiesc la casă au apreciat într-o proporție mai mare decât cei care locuiesc la bloc că există probleme în privința canalizării și iluminatului public de pe strada lor, dar și referitor la magazinele din cartierul lor.

Problemele care țin de rețeaua de canalizare au fost semnalate în mai mare măsură de către tinerii din Pîclișa și din zona Lipoveni-Maieri.

Trotuarele par să fi reprezentat, în 2015, o problemă în Pîclișa, în cartierul Ampoi 1 și în Micești. Aleile constituiau un aspect problematic în Pîclișa.

De situația spațiilor verzi din cartier s-au plâns mai ales tinerii din zona stăzii Arnsberg (cartierul Cetate), din cartierul Ampoi 1, din zona străzii Vasile Goldiș (cartierul Cetate) dar și din Micești.

Problema magazinelor din cartier a fost indicată mai ales de tinerii din Pîclișa și din cartierul Recea.

Situația locurilor de joacă din cartier îi nemulțumea mai ales pe tinerii din Pîclișa și din zona Lipoveni-Maieri și Lumea Nouă.

Tinerii din Pîclișa și Ampoi 2, două cartiere periferice, au considerat într-o proporție mai mare decât locuitorii altor zone ale orașului că există probleme în privința parcărilor fără plată din oraș.

Tinerii din Pâclișa și din zona Lipoveni-Maieri au apreciat că există probleme în privința aleilor pentru bicicliști, într-o mai mare proporție decât locuitorii altor zone ale orașului.

Potrivit barometrului, majoritatea tinerilor chestionați în 2015 își doreau să trăiască într-un oraș frumos și curat (669 din 744 au considerat că este important sau foarte important ca orașul să fie frumos și curat), în care să existe o viață culturală (658 din 744 au apreciat că viața culturală diversă este importantă sau foarte importantă) și universitară (647 din 744 au acordat o importanță mare și foarte mare vieții universitare) intensă, facilități pentru petrecerea timpului liber (646 din  744 au tribuit o importanță mare și foarte mare existenței în oraș a unor spații pentru distracție), servicii medicale de calitate (643 din 744 au considerat că este important sau foarte important ca în oraș să existe spitale, clinici, centre medicale), o economie prosperă și o cerere de forță de muncă diversificată (620 din 744 au atribuit o importanță mare sau foarte mare existenței investitorilor și locurilor de muncă din oraș).

Nemulțumirea față de locurile de muncă din oraș a fost mai accentuată, în 2015, în rândul tinerilor care au absolvit cel puțin liceul. Aceștia au apreciat că situația locurilor de muncă din Alba Iulia este rea sau foarte rea, într-o proporție dublă față de tinerii care au absolvit școala profesională și într-o proporție triplă în comparație cu tinerii care au absolvit cel mult opt clase.

Citește și FOTO: A fost lansat „Barometrul comunității locale. Municipiul Alba Iulia 2015”. Proiecte şi idei pentru dezvoltarea oraşului

sursa: Barometrul comunității locale – municipiul Alba Iulia 2015