Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Baza Kogălniceanu va deveni principalul avanpost militar al NATO pe flancul de Est. Investiție de 2,5 miliarde de euro


Publicat

avion 1 decembrie

La o lună de la întâlnirea dintre președinții Klaus Iohannis și Donald Trump, de la Casa Albă, pe 19 septembrie, pe site-ul Ministerului Apărării Naționale a fost postat un proiect de Hotărâre a Guvernului privind ”aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţie imobiliară „Infrastructura Bazei 57 Aeriană din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu”.

Documentul pus în dezbatere publică se referă la un plan de investiții pe 20 de ani pentru modernizarea și dezvoltarea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu. Costul: 2,6 miliarde de euro.

După cum relata ziarul ”Adevărul”, primul care a scris despre proiectul de Hotărâre de guvern, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) se pregăteşte să reinventeze Baza Aeriană 57 de la Mihail Kogălniceanu. Practic, unitatea militară va fi reconstruită după standardele NATO şi va avea toate facilităţile întâlnite la construcţiile similare aliate. Conform experţilor, demararea construcţiei demonstrează faptul că momentul producerii unui masiv desant al militarilor aliaţi în Dobrogea este tot mai apropiat.

Investiţia urmărește, în principal, “realizarea unor facilităţi minimale operaţionale noi şi dezvoltarea celor existente la Baza 57 Mihail Kogălniceanu, pentru Forţele Aeriene Naţionale şi partenerii strategici, pentru operarea în siguranţă şi în timpi optimi a unei escadrile de avioane multirol, în intervenţii de apărare sau ofensive”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de Guvern.

Pentru că Forţele Aeriene vor fi dotate în viitor cu noi tipuri de aeronave, cel mai probabil F-16 Fighting Falcon şi, în perspectivă, F-35 Lightning II, dar şi ţinând cont şi că de la Kogălniceanu  se lansează zboruri spre teatre de operaţii, se doreşte o redimensionare, dar şi modernizarea Bazei 57, la cele mai înalte standarde.

Concret, la Kogălniceanu se va realiza o pistă nouă, exclusiv militară, dar vor fi constrite şi hagare sau platforme care permit reparaţia avioanelor, inclusiv a celor grele de transport.

Vor exista facilităţile necesare escadrilelor de avioane de luptă, dar şi unele pentru o unitate de elicoptere. Va fi mărită capacitatea de stocare a combustibililor şi vor fi ridicate construcţii care vor deservi exclusiv transporturile CARGO sau CARGO periculoase. Baza 47 va avea propriile unităţi de pază, de Poliţie Militară şi de apărare antiaeriană.

Vor fi construite, de asemenea, pavilioane administrative pentru diversele unităţi care vor opera în bază, un modern poligon de trageri, o zonă de primire şi echipare a rezerviştilor şi va fi pus în funcţiune şi un simulator de zbor.

Proiectul prevede și modernizarea zonei de suport. Baza 57 va avea zona un bloc alimentar, o zonă pe care vor fi ridicate locuinţe de serviciu pentru militari, dar şi cluburi pentru ofiţeri şi subofiţeri, un supermarket, două  grădiniţe, două creşe, o şcoală primară, două hoteluri militare şi un spital.

La Kogălniceanu se va ridica şi o bază sportivă care va avea mai multe terenuri de sport, o sală polivalentă dotată inclusiv cu sală de forţă şi saună, un bazin acoperit, dar şi spaţii verzi şi de joacă sau parcuri. Practic, este vorba de un adevărat oraş pentru militari care se va ridica aproape de la zero la Kogălniceanu. Totul deservit de o puternică reţea de străzi şi drumuri perimetrale, inclusiv de un drum de centură. “Oraşul” va fi alimentat cu energie electrică de la un parc fotovoltaic sau de la o uzină electrică proprie şi va avea un sistem autonom de furnizare a apei.

“Finanţarea obiectivului de investiţii se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale, în limita sumelor aprobate anual pentru această destinaţie perecum şi din alte surse legal constituite”, se mai arată în documentul MApN.  Costurile estimate de MApN pentru realizarea moderinzării şi extinderii Bazei 57 sunt estimate de MApN la peste 12 miliarde de lei, din care 7,3 miliarde numai pentru realizarea construcţiilor aferente. În acest sume sunt incluse şi costurile exproprierilor care se vor face în zonă.

Cotidianul britanic The Times, care a preluat subiectul o săptămână mai târziu, completează tabloul:

”Baza este deja un centru al activităţii sporite a alianţei în Marea Neagră, care a devenit un teatru crucial al tensiunilor dintre Rusia şi Occident. De la anexarea Crimeii de la Ucraina, în 2014, Moscova şi-a consolidat prezenţa navală şi a folosit baza de mare adâncime de la Sevastopol pentru a lansa misiuni în Siria. De asemenea, a încercat să perturbe navigaţia prin confiscarea a trei nave de război ucrainene în Strâmtoarea Kerci, în noiembrie anul trecut,” scrie ziarul britanic, citat de Rador.

”România şi Bulgaria, foşti sateliţi sovietici de pe malul Mării Negre, au aderat la NATO şi UE după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Ele au solicitat alianţei să-şi întărească forţele din zonă drept răspuns. 

Aproximativ 500 de militari americani au fost trimişi în februarie anul trecut la baza care mai găzduieşte şi un escadron de aparate Typhoon ale RAF. Din aprilie anul trecut, aceste avioane au fost trimise în repetate rânduri să intercepteze aparate de zbor ruseşti. România conduce un exerciţiu anual al NATO în Marea Neagră. 

Georgia, un alt stat cu deschidere la Marea Neagră alarmat de ambiţiile Rusiei, nu este membru NATO dar a aderat la exerciţiile militare alături de alianţă. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a spus că alianţa se „pregăteşte” pentru integrarea Georgiei, în timpul vizitei pe care a făcut-o în această ţară care este amplasată pe coasta estică a mării, în martie anul acesta. 

Şi Ucraina ia parte la exerciţiile NATO din regiune şi şi-a intensificat angajamentele alături de alianţă din 2014.”

Iulian Chifu, analist militar şi expert în securitate, a declarat pentru Adevărul că decizia de modernizare a bazei vine după ce s-a hotărât creşterea numătului de militari aliaţi din România. „Totul în urma discuţiilor avute de partea română cu cea americană, dar şi ca urmare a deciziilor luate în cadrul NATO.

Probabil şi ultima vizită la Casa Albă a preşedintelui Klaus Iohannis a avut un rol aici. Cert este că pentru NATO această bază va fi cel de-al doilea pilon principal de apărare pe flancul de Est, după facilitatea similară din Polonia“, a mai spus Iulian Chifu.

Sursă: universul.net



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

România are al doilea cel mai mic preţ la benzină şi motorină din Uniunea Europeană. Unde este combustibil și mai ieftin

Publicat

scumpiri

România are al doilea cel mai mic preţ la benzină şi motorină din Uniunea Europeană, după Bulgaria, arată ultimele date ale Oil Bulletin, publicaţie a Comisiei Europene, analizate de AGERPRES.

Începând cu data de 19 octombrie, benzina costă în România 0,934 euro pe litru în medie, în timp ce media europeană este de 1,265 euro pe litru.

Bulgaria are cel mai mic preţ la benzină, respectiv 0,897 euro pe litru, în timp ce benzina cea mai scumpă se găseşte în Danemarca – 1,458 euro, Italia – 1,389 euro şi Suedia – 1,362 euro pe litru.

Situaţia este similară şi în ceea ce priveşte motorina. În România, carburantul diesel costă 0,906 euro pe litru, faţă de media europeană, care este de 1,105 euro pe litru.

De asemenea, bulgarii plătesc cel mai puţin pentru litrul de motorină, respectiv 0,866 euro, în timp ce ţările cele mai scumpe sunt Suedia – 1,341 euro pe litru, Belgia – 1,269 euro şi Italia – 1,260 euro pe litru.

Preţurile analizate sunt cele din benzinării, adică au toate taxele incluse.

Conform Oil Bulletin, instituţia care furnizează aceste date la Bruxelles din partea României este Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de afaceri.

În România, cele mai mari lanţuri de benzinării sunt OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil, Mol, Socar şi Gazprom.

Preţurile prezentate reprezintă media ponderată calculată săptămânal pe baza cotei de piaţă a fiecărui furnizor de date pentru fiecare tip de carburant.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Mobilizare exemplară pentru ajutorarea unei familii din Apuseni, rămasă fără locuință în prag de iarnă, după un incendiu

Publicat

Mobilizare exemplară pentru ajutorarea unei familii din satul Huzărești, comuna Gârda de Sus, care a rămas în prag de iarnă fără locuință în urma unui incendiu.

Oameni cu suflet bun s-au oferit să ajute cu materiale de construcții, lemne, diferite obiecte sau bani, iar astfel, la doar două zile după producerea evenimentului nefericit a fost săpată deja fundația unei noi case. 

Reamintim faptul că un incendiu a izbucnit luni dimineața, la acoperișul unei case din satul Huzărești. La sosirea pompierilor, incendiul se manifesta generalizat la întreaga locuință. În urma evenimentului, casa a ars complet, împreună cu bunurile aflate în aceasta.

Citește și ȘTIREA TA: O familie din Apuseni are nevoie de ajutorul comunității. Casa le-a fost distrusă într-un incendiu

Primarul comunei Gârda de Sus, Marin Vîrciu a publicat miercuri dimineața pe rețeaua de socializare Facebook o imagine cu lucrările la fundația noii locuințe. Cu o zi înainte, acesta a făcut public contul bancar al proprietarului rămas fără casă și bunuri în prag de iarnă – Pașca Traian.

„Sper ca în cel mai scurt timp să reușim să le construim altă casă. Mâine (n.r. – miercuri, 28 octombrie) vom turna fundația.

Aici aveți numărul de cont bancar pentru a fi ajutat Pașca Traian care a rămas fără casă în urma incendiului din data 26 10 2020 .Doamne ajută!”, a scris primarul Marin Vîrciu.

Cont Banca Transilvania, agenția Câmpeni

Nume: Pașca Traian

Cont bancar: RO32BTRL00101201G14729XX

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LIVE VIDEO: Președintele Klaus Iohannis face declarații în ziua cu cele mai multe infectări. Conferință de presă la Cotroceni

Publicat

Președintele Klaus Iohannis face declarații în ziua cu cele mai multe infectări. Administrația Prezidențială a invitat jurnaliștii acreditați la o conferință de presă organizată la Palatul Cotroceni.

Președintele va vorbi și despre situația epidemiologică prin care trece România și despre situația economică. De asemenea, președinele va vorbi despre fondurile europene pentru redresarea post-pandemie.

5343 de cazuri noi de coronavirus au fost depistate în România în ultimele 24 de ore și 107 decese au fost raportate, între care un bebeluș de 4 luni, cu comorbidități accentuate, care era internat la Sibiu, a precizat Grupul de Comunicare Strategică.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Schimbări pe piața muncii. Candidaţii încep să accepte salarii mai mici sau posturi inferioare. Studiu

Publicat

Piaţa muncii s-a schimbat complet în ultimul an, iar candidaţii încep să facă anumite concesii atunci când vor să se angajeze, cum ar fi să accepte salarii mai mici sau posturi inferioare, potrivit unui studiu realizat de platforma de recrutare eJobs.

Spre deosebire de anii trecuţi, când angajatorii erau cei nevoiţi să facă o serie de compromisuri pentru a atrage cât mai mulţi candidaţi relevanţi, acum cei care îşi caută un loc de muncă sunt puşi în faţa unor concesii pe care, până nu de mult timp, nici măcar nu le-ar fi luat în calcul.

Studiul realizat în rândul candidaţilor care au încercat să se angajeze din martie şi până acum arată că principalul compromis pe care l-au făcut cei care şi-au schimbat jobul a fost să accepte o ofertă salarială mai mică decât ar fi acceptat în mod normal. 34% dintre respondenţi spun că s-au angajat pe o poziţie sub nivelul lor de experienţă şi pregătire, în timp ce aproape un sfert au declarat că nu au fost dispuşi să facă niciun compromis, chiar dacă asta înseamnă că va dura mai mult până când se vor angaja. Dintre aceştia, cei mai mulţi fac parte din categoriile de vârstă 18-24 de ani şi 45+.

„Oamenii încep să dea dovadă de tot mai multă flexibilitate, cel puţin temporar, pentru că au o serie de obligaţii care nu le permit să stea prea mult timp fără job. Spre exemplu, românii erau, până acum, destul de refractari când venea vorba de a se reloca într-un alt oraş, însă acum trec şi peste acest obstacol, aşa cum ne arată rezultatele studiului. Acceptarea unui job part-time sau mutarea într-o altă ţară sunt alte două concesii pe care candidaţii le-au făcut în ultima jumătate de an pentru a putea să se angajeze.

Nu trebuie să uităm însă că aceste schimbări de pe piaţa muncii sunt ciclice şi vom reveni, poate chiar mai curând decât de aşteptăm, la realitatea pe care o ştiam înainte de declanşarea pandemiei. Iar atunci raportul de forţe candidaţi-angajatori se va inversa din nou”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Pentru cei care nu au reuşit să se angajeze anul acesta, cel mai greu a fost faptul că, după aplicare, compania angajatoare nu le-a oferit niciun feedback.

„Au resimţit acest lucru chiar mai acut decât scăderea numărului de joburi disponibile în piaţă, lucru la care recunosc că nu ne aşteptam. O bună parte dintre candidaţi înţelege că acum lupta se dă pentru joburi, nu pentru aplicanţi, şi, prin urmare, sunt conştienţi că e posibil să dureze mai mult până să primească un răspuns. Din păcate, în multe cazuri, acest răspuns nu mai vine deloc, iar asta s-a transformat într-un motiv uriaş de nemulţumire şi chiar într-o ştampilă pe care candidaţii o vor pune pe termen lung acelor angajatori care nu le-au dat feedback. 50% dintre cei care au participat la acest studiu se plâng de faptul că nu au primit niciun răspuns de la compania angajatoare după ce au aplicat”, explică Bogdan Badea.

Faptul că nu au găsit suficiente joburi potrivite profilului lor sau în oraşul în care locuiesc, numărul prea mic de joburi part-time sau remote sunt alte obstacole de care s-au lovit candidaţii anul acesta.

Chiar şi cei care nu au renunţat la aşteptările pe care le aveau şi au decis să amâne angajarea până când va apărea jobul potrivit sunt conştienţi că vor trebui, la rândul lor, să facă o serie de concesii în perioada imediat următoare, dacă nu vor reuşi să se angajeze. Cei mai mulţi (44%) spun că, dacă nu vor avea de ales, cel mai probabil, vor accepta un job sub nivelul lor de experienţă şi pregătire, în timp ce 43% declară că se vor angaja pe un salariu mai mic decât aveau anterior. Mutarea în alt oraş, în altă ţară, un job part time sau reconversia profesională sunt alte schimbări pe care candidaţii le iau în calcul în cazul în care nu se vor angaja nici în următoarele 2-3 luni.

„Viaţa profesională a devenit un subiect care îi preocupă mai mult decât oricând pe români. Cei care au un job ok nu se gândesc la o schimbare în viitorul apropiat, iar cei care au rămas fără loc de muncă încearcă să nu piardă nicio oportunitate şi să devină cât mai atrăgători în ochii angajatorilor. Întrebaţi cum s-a schimbat comportamentul lor în această perioadă, aproape 70% ne-au spus că urmăresc mai des site-urile de recrutare online, discută cu prietenii despre joburile noi în piaţă, şi-au actualizat CV-ul, citesc mai mult despre ce se întâmplă pe piaţa muncii, caută articole şi ghiduri despre cum se pot pune mai bine în valoare în faţa recrutorilor sau se pregătesc temeinic pentru interviurile de angajare”, spune Bogdan Badea.

În ceea ce priveşte schimbările pozitive pe care le-a adus totuşi această perioadă, 21% menţionează că, deşi si-au pierdut vechiul loc de muncă, au reuşit să-şi găsească un job care le place mai mult, 12% spun că au făcut cursuri de reconversie profesională şi acum au mai multe opţiuni de angajare, 8% au prins curajul necesar pentru a-şi deschide propria afacere şi tot la fel de mulţi au decis să plece în afara ţării. Cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre respondenţi spun că ultima jumătate de an nu a adus nicio schimbare pozitivă în viaţa lor.

Studiul a fost realizat în perioada 14-26 octombrie, pe un eşantion de 900 de respondenţi.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate