Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Calendar Ortodox aprilie 2023: toate sărbătorile din luna lui Prier. Floriile și Sfintele Paști. Semnificații pentru credincioși

paste

Publicat

Calendar Ortodox 2023, luna aprilie: A patra lună a anului în calendarul gregorian, luna aprilie are 30 de zile. Ziua are 13 ore, iar noaptea are 11 ore. Începe cu aceeaşi zi a săptămânii ca luna iulie, în toţi anii şi ca luna ianuarie în anii bisecţi.

În tradiţia noastră populară, luna aprilie se numeşte: prier, florariu, traista-n băţ. Luna aprilie înseamnă timp favorabil prielnic holdelor şi turmelor de vite. Continuă semănăturile de primăvară, se tund oile înainte de a fi urcate la munte, se construiesc sau se repară ţarcurile şi oboarele pentru vite.

Când vremea e înşelătoare, cu timp friguros şi secetos pentru semănături, potrivit prezicerilor din tradiţia populară, aprilie anunţă sărăcie, recolte slabe. Dacă vremea este frumoasă şi călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu îngheţuri, iar vara va fi furtunoasă, potrivit site-ului traditii-superstitii.ro.

Floriile și Sfintele Paști

Anul acesta, în 16 aprilie, creştinii ortodocşi şi cei greco-catolici sărbătoresc Sfintele Paşti. Săptămâna dinaintea Sfintelor Paşti se numeşte Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, fiind marcată de o serie de slujbe religioase, prin care se face pomenirea Patimilor şi Răstignirii Mântuitorului. Săptămâna care urmează Sfintelor Paşti este denumită Săptămâna Luminată. Săptămâna Patimilor şi Săptămâna Luminată reprezintă perioada cea mai importantă şi sfântă din viaţa creştinilor.

Sărbătoarea din duminica ce precede Sfintele Paşti, dedicată, în vremurile dinaintea creştinismului, zeităţii romane a florilor, Flora, peste care creştinii au suprapus sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, este numită de români – Floriile. Ramurile de salcie, simbol al fertilităţii şi al vegetaţiei de primăvară, se aduc la biserică în această zi, pentru a fi sfinţite şi, apoi, se împodobesc icoanele, uşile şi ferestrele sau se păstrează peste an pentru tratarea diferitelor boli, potrivit Agerpres.

Sărbătorile din aprilie cu dată fixă sunt: Ziua Păcălelilor, Antipa, Sângiorzul Vacilor, Sângiorz, Marcul Boilor, iar cele cu dată mobilă: Lăzărelul, Moşii de Florii, Floriile, Joimari, Paştele, Paştele Blajinilor, Matcălăul, Ropotinul Testelor.

Calendar ortodox 2023, luna aprilie

  • 1 S Sf. Cuv. Maria Egipteanca; Sf. Mc. Gherontie (Sâmbăta a V-a din Post – Pomenirea morților) (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)
  • 2 D Sf. Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Sf. Mc. Amfian și Edesie (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)
    Duminica a V-a din Post (a Cuv. Maria Egipteanca); Ap. Evrei IX, 11-14; Galateni III, 23-29; Ev. Marcu X, 32-45; Luca VII, 36-50; glas 1, voscr. 9
  • 3 L Sf. Cuv. Nichita Mărt. și Ilirie (Post. Nu se fac nunți)
  • 4 M Sf. Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe din Maleon și Zosima (Post. Nu se fac nunți)
  • 5 M Sf. Mc. Teodul și Agatopod; Sf. Mc. Victorin și cei împreună cu el (Post. Nu se fac nunți)
  • 6 J † Sf. Sfințit Mc. Irineu, ep. de Sirmium; Sf. Ier. Eutihie, patr. Constantinopolului; Sf. Cuv. Grigorie Sinaitul și Platonida (Post. Nu se fac nunți)
  • 7 V Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorghe Mărt., ep. Mitilenei (Post. Nu se fac nunți)
  • 8 S Sf. Ap. Irodion, Agav, Ruf, Flegon, Asincrit și Ermis; Sf. Ier. Celestin, ep. Romei (Sâmbăta lui Lazăr – Pomenirea morților) (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)
  • 9 D (Denia Sf. și Marii Luni) (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți) (†) Intrarea Domnului în Ierusalim (Duminica a VI-a din Post – a Floriilor); Ap. Filipeni IV, 4-9; Ev. Ioan XII, 1-18
  • 10 L Sf. și Marea Luni; Sf. Mc. Terentie, Pompei, African, Maxim și Dima (Denia Sf. și Marii Marți) (Numai seara, pâine și apă. Nu se fac nunți)
  • 11 M Sf. și Marea Marți; †) Sf. Ier. Calinic de la Cernica, ep. Râmnicului (Slujba lui se va savarsi anticipat in Duminica Floriilor); Sf. Sfințit Mc. Antipa, ep. Pergamului Asiei (Denia Sf. și Marii Miercuri) (Numai seara, pâine și apă. Nu se fac nunți)
  • 12 M Sf. și Marea Miercuri; †) Sf. Mc. Sava de la Buzău (Slujba lui se va savarsi luni, a doua zi de Pasti); Sf. Ier. Vasile Mărt., ep. Pariei (Denia Sf. și Marii Joi) (Numai seara, pâine și apă. Nu se fac nunți)
  • 13 J Sf. și Marea Joi; Sf. Sfințit Mc. Artemon; Sf. Mc. Elefterie Persul (Denia celor 12 Evanghelii, a Sf. și Marii Vineri) (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)
  • 14 V Sf. și Marea Vineri – Scoaterea Sf. Aer; †) Sf. Ier. Pahomie de la Gledin, ep. Romanului (Slujba lui se va savarsi marti, a treia zi de Pasti); Sf. Ier. Martin Mărt., ep. Romei; Sf. Mc. Tomaida (Denia Prohodului Domnului, a Sf. și Marii Sâmbete) (Zi aliturgică) (Post negru. Nu se fac nunți)
  • 15 S Sf. și Marea Sâmbătă; Sf. Ap. Aristarh, Pud și Trofim; Sf. Mc. Crescent (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)
  • 16 D (Nu se fac nunți) (†) Învierea Domnului (Sfintele Paști); Ap. Fapte I, 1-8; Ev. Ioan I, 1-17
  • 17 L (†) A doua zi de Paști (Mărturia lui Ioan Botezătorul); Sf. Sfințit Mc. Simeon, ep. Persiei (Nu se fac nunți)
  • 18 M (†) A treia zi de Paști (Drumul spre Emaus); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sf. Grigorie Decapolitul (Nu se fac nunți)
  • 19 M Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie (Harți. Nu se fac nunți)
  • 20 J † Sf. Ier. Teotim, ep. Tomisului; Sf. Cuv. Teodor Trihina (Nu se fac nunți)
  • 21 V †) Izvorul Tămăduirii; †) Cinstirea Ic. M. D. Siriaca de la M. Ghighiu; Sf. Sfințit Mc. Ianuarie, ep. de Benevent; Sf. Mc. Teodor din Perga; Sf. Mc. Alexandra, împ. (Harți. Nu se fac nunți)
    22 S Sf. Ier. Teodor Sicheotul, ep. Anastasiopolei (Nu se fac nunți)
  • 23 D †) Sf. M. Mc. Gheorghe, Purtătorul de biruință; Sf. Mc. Valerie
    Duminica a II-a după Paști (a Sf. Ap. Toma); Ap. Fapte XII, 1-11; Fapte V, 12-20; Ev. Ioan XV, 17-27; XVI, 1-2; Ioan XX, 19-31; glas 1, voscr. 1
  • 24 L †) Sf. Ier. Mărt. Ilie Iorest, Sava Brancovici și Simion Ștefan, mitr. Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif Mărt. din Maramureș; Sf. Mc. Pasicrat și Valentin; Sf. Cuv. Elisabeta
  • 25 M †) Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului; Sf. Ap. și Ev. Marcu
  • 26 M Sf. Sfințit Mc. Vasilevs, ep. Amasiei; Sf. Cuv. Glafira; † Sf. Mc. Chiril, Chindeu și Tasie din Axiopolis (Cernavodă) (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)
  • 27 J Sf. Sfințit Mc. Simeon, ruda Domnului, ep. Ierusalimului; Sf. Ap. Zinon, Marcu și Aristarh
  • 28 V Sf. Ap. Iason și Sosipatru; † Sf. Mc. Maxim, Cvintilian și Dadas din Ozovia (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)
  • 29 S Sf. 9 Mc. din Cizic; Sf. Cuv. Memnon, făcătorul de minuni
  • 30 D Sf. Ap. Iacob al lui Zevedeu, fratele Sf. Ap. și Ev. Ioan; Sf. Ier. Donat, ep. Evriei
    Duminica a III-a după Paști (a Mironosițelor); Ap. Fapte VI, 1-7; Ev. Marcu XV, 43-47; XVI, 1-8; glas 2, voscr. 4

Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele

Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor (după denumirea ramurilor de palmier sau finic cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim) este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc.

Menţionată pentru prima dată în secolul al IV-lea, sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, oraşul unde a şi început să fie celebrată, a fost preluată, în scurt timp, de întreaga lume creştină.

Strâns legată de minunea învierii lui Lazăr din Betania, această duminică îi pregăteşte pe credincioşii ortodocşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.

ea mai cunoscută tradiție a zilei de Florii este aceea a ramurilor de salcie, pe care credincioșii le duc dimineața la biserică, unde vor fi sfințite de către preot.

După terminarea slujbei fiecare participant va lua crenguțe de salcie acasă, pe care le va păstra într-un loc curat, de regulă lângă o icoană.

Această salcie se consideră că are puteri nebănuite și în vreme de necaz sau boală va fi de ajutor celui care o folosește.

Totodată, în ziua de Florii, Biserica acordă dezlegare la pește, fiind a doua oară după Buna Vestire, în postul Paștelui, în care se poate consuma acest aliment.

Se spune astfel că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. De asemenea, dacă până la Florii cântă broaștele, atunci vara va fi frumoasă.

O altă superstiție ne avertizează să nu plantăm pomi în săptămâna dinaintea Floriilor, deoarece aceștia vor face numai flori, nu și fructe.

Se spune, de altfel, că nu e bine să te speli pe cap de Florii, deoarece vei albi și vei încărunți prematur.

Săptămâna Mare și Sfintele Paști

Săptămâna Mare reprezintă perioada cuprinsă între Duminica Floriilor, anul acesta la 9 aprilie, şi până în Sâmbăta Mare, respectiv 15 aprilie, şi are rolul de a pregăti credincioşii pentru Învierea Mântuitorului.

I se mai spune Săptămâna Patimilor şi este cea mai aspră săptămână a Postului Sfintelor Paşti, amintind de patimile Domnului Iisus Hristos din aceste zile. Ea se adaugă celor 40 de zile propriu-zise de post, încheind perioada de pregătire sufletească şi trupească pentru întâmpinarea cu cuviinţă a celei mai mari sărbători creştine.

Postul se înăspreşte, iar cei care nu au putut să-l ţină până atunci, se străduiesc ca, cel puţin în această săptămână, să-l respecte. Totodată, această săptămână face parte dintr-o perioadă însemnată a anului bisericesc, aceea a Triodului, care cuprinde zilele pregătitoare Postului Sfintelor Paşti, Postul Sfintelor Paşti şi Săptămâna Patimilor, o vreme de pocăinţă şi de îndreptare duhovnicească.

În Săptămâna Mare, credincioşii se pregătesc pentru sărbătoarea Învierii Domnului. În Maramureş, oamenii poartă haine de doliu, iar casa o îmbracă tot în negru şi în albastru închis. De altfel, în Bihor şi în Maramureş, i se mai spune chiar Săptămâna Neagră, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro. Mulţi credincioşi încearcă să ţină post negru în unele din aceste zile, având credinţa că Dumnezeu îi fereşte de boli, le dă sănătate şi îi ajută pentru tot restul anului. În Săptămâna Mare e bine ca toţi credincioşii să fie împăcaţi cu toată lumea, să ierte şi să-şi ceară iertare.

Acum se face curăţenie generală în gospodărie, muncile la câmp fiind permise doar până miercuri. De joi bărbaţii rămân pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile casnice. Casele trebuie să strălucească de curăţenie, pentru a întâmpina Învierea Domnului aşa cum se cuvine. Una dintre principalele preocupări înainte de sărbătoarea Sfintelor Paşti este şi primenirea hainelor.

Slujba Deniilor

Specifică pentru această săptămână este slujba Deniilor, rânduieli de o mare frumuseţe, care evidenţiază momentele dramatice legate de patimile şi de Jertfa lui Hristos, săvârşite în fiecare seară, din Duminica Floriilor şi până în Vinerea Mare.

O zi de mare însemnătate în istoria mântuirii este Sfânta şi Marea Joi, cunoscută şi ca Joia Mare, în care sunt prăznuite patru momente deosebite din Săptămâna Patimilor: spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină, la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către farisei.

În dimineaţa din Joia Mare, credincioşii merg la biserică să se spovedească şi să se împărtăşească şi duc pâine, care va fi sfinţită de preot, stropită cu vin şi împărţită enoriaşilor în noaptea de Înviere. În seara acestei zile, este săvârşită Denia celor 12 Evanghelii, la care sunt citite cele 12 pericope evanghelice despre patimile, răstignirea şi moartea pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos.

În gospodărie, Joia Mare este dedicată copturilor pascale (pasca şi cozonacii) şi înroşirii ouălor, simbol al Sărbătorii Sfintelor Paşti, în credinţa că ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată.

Sfânta și Marea Vineri

Sfânta şi Marea Vineri este ziua când a fost răstignit pe cruce Fiul lui Dumnezeu şi a fost pus în mormânt, fiind, potrivit tradiţiei, zi de post negru, în care nu se mănâncă şi nu se bea decât apă.

În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer), un obiect bisericesc de cult de formă dreptunghiulară, confecţionat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află imprimată sau pictată icoana înmormântării Mântuitorului şi care va fi aşezat pe o masă mai înaltă. Credincioşii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfântul Epitaf şi trec de trei ori pe sub masa pe care este aşezat, simbolizând, astfel, trecerea prin mormânt a Mântuitorului, care S-a coborât în iad pentru a elibera sufletele drepţilor.

Precum Hristos, care prin moartea şi Învierea Sa, a sfărâmat porţile iadului, iar moartea a fost învinsă, aşa şi credincioşii îşi amintesc acum că şi ei trebuie să treacă prin moarte, prin mormânt, pentru a merge la viaţa veşnică în Hristos.

În seara acestei zile, se săvârşeşte Denia Prohodului Domnului, slujba de înmormântare a Mântuitorului Iisus Hristos, iar trecerea pe sub masă a credincioşilor se poate face până la sfârşitul acesteia. După această cântare, se înconjoară biserica, cu Sfântul Epitaf, iar la final, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din Sfântul Altar, unde va rămâne până la Vecernia sărbătorii Înălţării Domnului.

Sâmbăta Mare

Sâmbăta Mare este dedicată ultimelor pregătiri pentru Paşti: sacrificarea mielului şi prepararea mâncărurilor din carne de miel, precum drob, borş de miel, stufat sau friptură.

Mielul este simbolul lui Iisus în tradiţia creştină, căci atunci când Iisus a murit pe cruce pentru mântuirea lumii ca un miel nevinovat, a fost numit ”Mielul lui Dumnezeu”, simbolizând sacrificiul său suprem.

Învierea Domnului

Învierea Domnului – Sfintele Paşti, sărbătoarea sărbătorilor, este cel mai mare praznic al Bisericii lui Hristos.

Noaptea Paştilor era petrecută în biserici în priveghere şi rugăciune. În cursul ei avea loc botezul catehumenilor (candidaţii la botez), iar momentul Învierii era întâmpinat cu cântări de bucurie, cu săvârşirea Sfintei Jertfe şi cu lumini multe, semn al bucuriei şi luminării duhovniceşti.

Cei care primiseră botezul chiar în acea noapte îşi puneau acum haine albe şi purtau făclii luminoase, penitenţii (cei care fuseseră excluşi un timp din comunitatea credincioşilor din cauza păcatelor) erau reprimiţi în cadrul comunităţii, împăraţii eliberau prizonieri şi se făceau fapte de milostenie.

În vechime, ca şi astăzi, sărbătoarea Paştilor se prelungea pentru o săptămână întreagă, săvârşindu-se în fiecare zi Sfânta Liturghie, la care toţi credincioşii se împărtăşeau cu Sfintele Taine ale lui Hristos.

Este bine ca, după slujba de Înviere, credinciosul să vină cu lumânarea aprinsă acasă, de la Biserică. Nu se aruncă, ci este păstrată cu sfinţenie pentru a fi aprinsă la necazuri.

În tradiţie se zice că apa păstrată de la slujba de Paşte capătă proprietăţi vindecătoare. Este bună în caz de boală, deoarece îndepărtează suferinţa.

De Paște, se mai spune că trebuie să te bucuri, să primești sărbătoarea cu bucurie şi optimism în suflet. Ar fi bine să încerci să te împaci, dacă ești certat cu cineva.

Izvorul Tămăduirii

Credincioşii vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Aghiasma Mică, ce poate fi băută tot timpul anului.
În această zi, după Sfânta Liturghie, în biserici, şi uneori la fântâni şi izvoare, se săvârşeşte slujba sfinţirii apei.

În unele părţi din ţară, preoţii merg şi stropesc casele credincioşilor cu această apă sfinţită.

23 aprilie, Sfântul Mucenic Gheorghe

În 23 aprilie, credincioșii îl sărbătoresc pe Sfântul Mucenic Gheorghe, considerat ocrotitor al armatelor terestre.

Este unul dintre cei mai cunoscuți apărători ai creștinismului, numeroase biserici având hramul său. De sărbătoarea aflată spre finalul primăverii sunt legate mai multe tradiții și superstiții.

În credinţa populară se zice că atunci când broaştele cântă pentru prima dată, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sâmedru (Sfântul Dumitru) şi deschide porţile naturii către viaţă.

În unele zone, în ziua de Sf. Gheorghe, bărbatul pune ramuri verzi la stâlpii porţilor, la ferestre şi uşi, la grajduri şi grădini, dar şi la mormintele neamurilor, pentru a se feri de duhuri rele.

Dimineața, fetele mergeau pe furiş în pădure pentru a culege mătrăguna şi năvalnic. Aceste plante erau puse în pod sau sub streaşină, în credinţa că ele le vor aduce peţitori bogaţi.

Cine doarme în această zi, acela ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros.

Din 23 aprilie și până în ziua Sfântului Dumitru (26 octombrie – n.r.) este vara păstorilor, începutul anului pastoral.

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate