Calendar ortodox luna mai 2025: sărbătorile importante din Florar. Semnificații, tradiții și superstiții la mijloc de primăvară

Calendar ortodox luna mai 2025: A cincea lună a anului aduce sărbători importante pentru credincioșii ortodocși. Pe 21 mai este sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, iar în 29 mai este Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor.

Luna mai este a cincea lună a anului în Calendarul gregorian şi are 31 de zile. Ziua are 14 ore, iar noaptea are 10 ore.

Denumirea lunii derivă din latinescul ”maius”. Alte variante sunt ”maiores”, care înseamnă bătrâni sau o referire la zeiţa ”Maia Maiesta”, pe care romanii o considerau zeiţa primăverii.

În Calendarul roman luna mai era a treia lună a anului. Romanii considerau luna mai neprielnică pentru căsătorii.

În tradiţia noastră populară, luna mai indică, prin denumirile sale, timpul florilor (Florar, Florariu) şi exuberanţa vegetaţiei (Frunzar). Zicala populară „Mai e Rai” caracterizează cel mai propice timp pentru agricultură: suficient de călduros, precipitaţii abundente.

În tradiţia populară, între Paşte (28 aprilie) şi săptămâna a doua după Rusalii (16 iunie) este cuprins ciclul numit Joile Oprite în care sunt interzise anumite activităţi casnice, agrare, pastorale. Joile Oprite sunt numite Joile Verzi în sudul ţării şi Joile Pomenite. Acestea aduceau ploile însoţite de grindină şi piatră, furtunile şi îngheţurile târzii. În speranţa că ele vor fi îmbunate, calendarul popular a instituit unele interdicţii de muncă, de unde şi numele de Joi Oprite.

Se spune că, dacă plouă în mai şi tună des, în iunie va fi frumos, uscat, va fi belşug la porumb, fân, vin, iar dacă sunt gândaci mulţi, va fi an mănos. Se seamănă inul şi cânepa (după 13 ale lunii), hrişca (după 19), ridichile, castraveţii, fasolea, tutunul (la mijlocul lunii). Se curăţă pomii de gândaci și se bea pelin.

Calendar Ortodox luna Mai 2025

• Joi, 1 Mai: Sfântul Proroc Ieremia; Sf. Cuv. Mc. Eftimie, Ignatie și Acachie; Sf. Tamara, Sf. Cuv. Isidora
• Vineri, 2 mai: Sfântul Ierarh Atanasie al III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului; aducerea moaștelor Sf. Ier. Atanasie cel Mare, arhiepiscopul Alexandriei; Sf. Matrona de la Moscova (dezlegare la pește)
• Sâmbătă, 3 mai: Sfântul Irodion de la Lainici; Sfinții Mucenici Timotei și soția sa, Mavra
• Duminică, 4 mai: Sfânta Muceniță Pelaghia, Sfânta Monica – Duminica a treia după Paști (a Mironosițelor)
• Luni, 5 mai: Sfânta Mare Muceniță Irina; Sf. Cuv. Mc. Efrem cel Nou
• Marți, 6 mai: Sfântul și Dreptul Iov, mult răbdătorul; Sf. Mc. Varvar
• Miercuri, 7 mai: Arătarea pe cer a semnului Sfintei Cruci în Ierusalim; Sf. Mc. Acachie și Codrat (dezlegare la pește)
• Joi, 8 mai: Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Teologul; Sf. Cuv. Arsenie cel Mare
• Vineri, 9 mai: Sfântul Proroc Isaia; Sf. Mc. Hristofoc; aducerea la Bari a moaștelor Sf. Ier. Nicolae (dezlegare la pește)
• Sâmbătă, 10 mai: Sfântul Apostol Simion Zilotul; Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova
• Duminică, 11 mai: Sfântul Mucenic Mochie preotul; Sfântul Ierarh Metodie și Sfântul Cuvios Chiril, luminătorii slavilor; Duminica a patra după Paști (vindecarea slăbănogului)
• Luni, 12 mai: Sfântul Mucenic Ioan Valahul; Sfântul Ierarh Epifanie, arhiepiscopul Ciprului și Gherman, patriarhul Constantinopolului
• Marți, 13 mai: Sfânta Muceniță Glicheria, Sfântul Serghie Mărturisitorul
• Miercuri, 14 mai: Înjumătățirea Cincizecimii; Sfântul Mucenic Isidor din Hios; Sfântul Mucenic Terapont, episcopul Ciprului (dezlegare la pește)
• Joi, 15 mai: Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei; Sfântul Cuvios Pahomie cel Mare
• Vineri, 16 mai: Sf. Cuv Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei; Sf. Cuv. Teodor cel Sfințit (dezlegare la pește)
• Sâmbătă, 17 mai: Sfântul Apostol Andronic și soția sa, Iunia; Sfântul Cuvios Nectarie și Teofan
• Duminică, 18 mai: Sf. Mc. Petru, Dionisie și Paulin; duminica a cincea după Paști (a Samarinencei)

Calendar Ortodox luna Mai 2025

• Luni, 19 mai Sf. Mc. Patrichie, episcopul Prusei
• Marți, 20 mai: Sf. Mc. Talaleu, Sf. Cuv. Talasie; Sfânta Lidia din Filipi
• Miercuri, 21 mai: Odovania Înjumătățirii Cincizecimii; Sfinții Mari Împărați Constantin și Elena (dezlegare la pește)
• Joi, 22 mai: Sfinții Mucenici Vasilisc și Marcel; Sf. Părinți de la Sinodul al II-lea Ecumenic
• Vineri, 23 mai: Sf. Ier. Mihail Mărturisitorul, episcopul Sinadei; Sf. Mironosiță Maria lui Cleopa (dezlegare la pește)
• Sâmbătă, 24 mai: Sfântul Cuvios Simeon cel din Muntele Minunat
• Duminică, 25 mai: A treia aflare a capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul; duminica a șasea după Paști (vindecarea orbului din naștere)
• Luni, 26 mai: Sfântul Apostol Carp și Alfeu; Sf. Mc. Averchie și Elena
• Marți, 27 mai: Sfântul Mucenic Iuliu Veteranul; Sf. Mc. Eladie și Terapont, episcopul Sardei; Sf. Mărt. Ioan Rusul
• Miercuri, 28 mai: Odovania praznicului Învierii Domnului; Sfinții Ierarhi Eutihie, episcopul Melitinei și Nichita, episcopul Calcedonului (dezlegare la pește)
• Joi, 29 mai: Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor); Sfânta Muceniță Teodoria din Tir
• Vineri, 30 mai: Sfântul Cuvios Isaachie Mărturisitorul și Varlam (dezlegare la pește)
• Sâmbătă, 31 mai: Sf. Mc. Ermie, Eusebiu și Haralambie

Calendar ortodox luna mai 2025. Sfinții Constantin și Elena

Împăratul Constantin şi mama sa, Elena, au fost trecuţi de Biserica Ortodoxă în rândul sfinţilor şi sunt socotiţi „întocmai cu apostolii”, pentru contribuția importantă la promovarea creștinismului.

Sfântul Împărat Constantin cel Mare (306-337) s-a născut în cetatea Naissus (astăzi, Niş, în Serbia), din provincia romană Moesia Superior.

Confruntarea pe care Constantin cel Mare a avut-o în octombrie 312, cu fiul fostului împărat Maximian, Maxenţiu, care stăpânea Roma, la Pons Milvius (Podul Vulturului) a marcat convertirea sa la creştinism. În acest loc, împăratul Constantin a văzut pe cer, ziua în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui, cu inscripţia: „Întru aceasta vei birui”.

În 313, Constantin a emis Edictul de la Mediolanum (Milan), prima recunoaştere oficială a creştinismului, prin care se punea capăt persecuţiilor împotriva creştinilor şi se garanta libertatea credinţei şi a cultului.

Din anul 324, Constantin a rămas singur la conducerea Imperiului Roman, poziţie pe care şi-a menţinut-o până la sfârşitul vieţii (337).

În această perioadă, Biserica a cunoscut o mare înflorire pe tot întinsul imperiului. La Ierusalim şi în alte locuri din Palestina, la Antiohia, Tyr, Nicomidia, la Roma şi în alte oraşe, s-au ridicat biserici impunătoare.

Mama sa, Sfânta Elena, a fost ataşată mult de valorile religiei creştine. Prin râvna ei pentru descoperirea relicvelor sfinte a fost descoperit locul Golgotei şi s-a găsit lemnul crucii pe care a fost răstignit Hristos. Sfânta împărăteasă Elena a ridicat lăcaşuri de închinare pentru creştini atât la Ierusalim, cât şi la alte locuri sfinte. Mai întâi însă a dorit să se zidească, la Ierusalim, Biserica Învierii, construită deasupra Sfântului Mormânt.

Calendar ortodox luna mai 2025. Sfinții Constantin și Elena. Tradiții și superstiții

De Sfinții Constantin și Elena nu se lucrează în casă: nu se face curățenie generală, nu se spală, nu se gătesc mâncăruri grele. Se spune că toate lucrurile făcute în zi de sărbătoare nu au spor.

Se mai spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. În unele zone se duc la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine. Totul, pentru belșug și sănătate în case.

“Sperietoarea vrăjitoarelor”: membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas cu lapte. Bat cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei. Strigă tare să sperie vrăjitoarele care ar putea fura laptele.

La sate se aprind focuri mari, ce sunt păzite, pentru a fi feriți oamenii de rele.

Calendar ortodox luna mai 2025. Înălțarea Domnului

Înălţarea Domnului este sărbătorită în acest an în ziua de 25 mai, la 40 de zile de la Învierea Domnului (Sfintele Paşti). Biserica sărbătoreşte Înălţarea într-o zi de joi, înainte de Cincizecime-Rusalii, începând din secolul al IV-lea.

După Învierea Sa din morţi, Iisus Hristos, Mântuitorul lumii, S-a arătat de mai multe ori femeilor mironosiţe (femeile purtătoare de mir) şi ucenicilor Săi. Aşa s-au încredinţat aceştia că El este Fiul lui Dumnezeu cu adevărat şi că a trebuit să pătimească pentru mântuirea oamenilor, potrivit Agerpres.

În această zi, creştinii se salută cu „Hristos S-a Înălţat!” şi „Adevărat S-a Înălţat!”. Acest salut este timp de zece zile – din joia Înălțării Domnului, până sâmbătă, la ceasul vecerniei (ora 16.00), din Duminica Pogorârii Duhului Sfânt.

În această zi se înroșesc ouă și se pregătesc feluri de mâncare, la fel ca de Paști. Sărbătoarea mai este cunoscută, tradițional, și ca Ispas.

De Înălţarea Domnului, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc. Se crede că şi Iisus ar fi avut când s-a înălţat la ceruri.

Alții folosesc frunze de leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli. Despre leuştean se crede că ar fi crescut la piciorul Crucii lui Hristos.

În această zi este strict interzis să se împrumute sare şi foc. Se spune că aduce ghinion.