Care a fost evoluția în domeniul construcțiilor, în anul 2021. Cele mai importante schimbări

După ce, în 2020, au fost la cârma economiei, construcţiile s-au mai temperat în 2021 şi au ajuns să se confrunte cu scumpiri istorice la materiale.

Totuşi, proiectele au mers în mare parte mai departe, s-au semnat şi două tranzacţii răsunătoare şi s-au schimbat şi câteva nume la vârful unor companii de profil.

Anul se încheie sub semnul incertitudinii însă, pentru că nu se ştie încă soarta pe care o vor avea facilităţile acordate la sfârşitul anului 2018 pentru construcţii, facilităţi care au revigorat un domeniu afectat puternic de lipsa de angajaţi.

Nume de cod: nZEB

Anul 2021 a adus, pe scena construcţiilor, un concept nou – nZEB (nearly zero-energy buildings), adică imobile cu consum de energie aproape de zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar şi printr-un grad ridicat de eficienţă energetică.

Noul standard se aplică atât în sectorul clădirilor publice, cât şi în rândul celor private, fie ele locuinţe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spaţii.

Astfel, în România, la fel ca în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, clădirile pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizaţii de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB.

Din România, în toată lumea

Zece companii active în producţia de materiale de construcţii şi-au făcut loc în topul celor mai mari 500 de exportatori din România, potrivit datelor centralizate de ZF, pe baza informaţiilor transmise de Institutul Naţional de Statistică.

Clasamentul cuprinde firme care produc sticlă, uşi şi ferestre, vopsele, acoperişuri, încuietori şi gips-carton.

În lipsa unei noi generaţii

În octombrie 2021, Aurel şi Marinică Potop, cei doi fraţi care, în urmă cu 30 de ani au fondat businessul cu vopsele Sarcom Râmnicu Vâlcea, au vândut compania către fondul ROCA Investments, divizia de investiţii care face parte din grupul Impetum.

Vânzarea a venit deoarece, spunea Marinică Potop pentru ZF, nu are descendenţi care să ducă afacerea mai departe, copiii săi având alte business-uri şi nefiind interesaţi să continue cu Sarcom. El va mai rămâne încă un an implicat în tranziţia companiei către ROCA, iar ulterior se gândeşte să pornească un nou business. Valoarea tranzacţiei a fost de ordinul zecilor de milioane de euro.

O tranzacţie pregătită de ani întregi

Antreprenorul Daniel Guzu şi producătorul francez de materiale de construcţii Saint-Gobain au finalizat în octombrie tranzacţia prin care francezii preiau Duraziv, producător de adezivi, mortare, vopsele şi profiluri metalice.

La momentul finalizării tranzacţiei, Guzu spunea că, în ultimii ani, a avut câteva tentative de vânzare a companiei care au eşuat. Saint-Gobain, noul proprietar al Duraziv, este o companie multinaţională franceză cu venituri de 38 de miliarde de euro în 2020, iar prin această tranzacţie îşi va creşte cota de piaţă pe plan local. Antreprenorul Daniel Guzu a mai rămas doar cu afacerile cu vin şi cu fructe.

Mai mulți angajați pe şantiere

Numărul angajaţilor din domeniul construcţiilor, o industrie care a suferit în ultimii ani din cauza defi­citului de personal, a depăşit anul trecut pragul de 400.000, ajungând la peste 416.000, potrivit datelor din bilanţurile companiilor care au făcut raportările pe 2020.

Vezi și FOTO: A început construcția magazinului Ikea de lângă Timișoara, primul din afara Bucureștiului. Când urmează să fie deschis

Numărul a crescut cu 8% faţă de 2019, marcând un record al ultimului deceniu. Recordul precedent, din 2011, fusese sub 412.000 de angajaţi. Anul 2020 a fost al treilea an de creştere privind acest indicator, după ce în 2017 acesta se prăbuşise de la 354.000 la 341.000.

O scădere abruptă a avut loc şi în 2011, când, de la peste 473.000 de oameni care lucrau în companiile cu activitate în domeniul construcţiilor, numărul a scăzut la mai puţin de 412.000.

În incertitudine

După ce majorările salariale din construcţii au reuşit să revigoreze acest sector şi să atragă angajaţi, guvernul ia în calcul eliminarea facilităţilor fiscale care au dus la aceste rezultate. Ministerul de Finanţe spune că măsurile de reducere a stimulentelor fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit, impozitul pe profit, contribuţiile sociale, se vor implementa etapizat, iar în acest moment se află în analiză”.

Eliminarea acestor facilităţi împarte mediul de business în două tabere, una care susţine că fără ele domeniul nu s-ar dezvolta la fel de rapid şi una care susţine că bugetul de stat nu-şi permite astfel de tratamente preferenţiale.

Planuri mari

Cel puţin zece magazine de bricolaj au fost anunţate să se deschidă în perioada următoare în România. Trei deschideri vor fi doar sub numele Hornbach, germanii care şi anul acesta au mai deschis o unitate, la Cluj-Napoca. MAM Bricolaj şi Brick sunt alte două reţele care vor să se extindă pe piaţa locală, iar francezii de la Leroy Merlin şi românii de la Dedeman completează peisajul cu câte un magazin la Braşov. Orizontul de timp al tuturor deschiderilor este de circa patru ani.

sursă: Mediafax

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News