Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Care a fost evoluția în domeniul construcțiilor, în anul 2021. Cele mai importante schimbări


Publicat

După ce, în 2020, au fost la cârma economiei, construcţiile s-au mai temperat în 2021 şi au ajuns să se confrunte cu scumpiri istorice la materiale.

Totuşi, proiectele au mers în mare parte mai departe, s-au semnat şi două tranzacţii răsunătoare şi s-au schimbat şi câteva nume la vârful unor companii de profil.

Anul se încheie sub semnul incertitudinii însă, pentru că nu se ştie încă soarta pe care o vor avea facilităţile acordate la sfârşitul anului 2018 pentru construcţii, facilităţi care au revigorat un domeniu afectat puternic de lipsa de angajaţi.

Nume de cod: nZEB

Anul 2021 a adus, pe scena construcţiilor, un concept nou – nZEB (nearly zero-energy buildings), adică imobile cu consum de energie aproape de zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar şi printr-un grad ridicat de eficienţă energetică.

Noul standard se aplică atât în sectorul clădirilor publice, cât şi în rândul celor private, fie ele locuinţe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spaţii.

Astfel, în România, la fel ca în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, clădirile pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizaţii de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB.

Din România, în toată lumea

Zece companii active în producţia de materiale de construcţii şi-au făcut loc în topul celor mai mari 500 de exportatori din România, potrivit datelor centralizate de ZF, pe baza informaţiilor transmise de Institutul Naţional de Statistică.

Clasamentul cuprinde firme care produc sticlă, uşi şi ferestre, vopsele, acoperişuri, încuietori şi gips-carton.

În lipsa unei noi generaţii

În octombrie 2021, Aurel şi Marinică Potop, cei doi fraţi care, în urmă cu 30 de ani au fondat businessul cu vopsele Sarcom Râmnicu Vâlcea, au vândut compania către fondul ROCA Investments, divizia de investiţii care face parte din grupul Impetum.

Vânzarea a venit deoarece, spunea Marinică Potop pentru ZF, nu are descendenţi care să ducă afacerea mai departe, copiii săi având alte business-uri şi nefiind interesaţi să continue cu Sarcom. El va mai rămâne încă un an implicat în tranziţia companiei către ROCA, iar ulterior se gândeşte să pornească un nou business. Valoarea tranzacţiei a fost de ordinul zecilor de milioane de euro.

O tranzacţie pregătită de ani întregi

Antreprenorul Daniel Guzu şi producătorul francez de materiale de construcţii Saint-Gobain au finalizat în octombrie tranzacţia prin care francezii preiau Duraziv, producător de adezivi, mortare, vopsele şi profiluri metalice.

La momentul finalizării tranzacţiei, Guzu spunea că, în ultimii ani, a avut câteva tentative de vânzare a companiei care au eşuat. Saint-Gobain, noul proprietar al Duraziv, este o companie multinaţională franceză cu venituri de 38 de miliarde de euro în 2020, iar prin această tranzacţie îşi va creşte cota de piaţă pe plan local. Antreprenorul Daniel Guzu a mai rămas doar cu afacerile cu vin şi cu fructe.

Mai mulți angajați pe şantiere

Numărul angajaţilor din domeniul construcţiilor, o industrie care a suferit în ultimii ani din cauza defi­citului de personal, a depăşit anul trecut pragul de 400.000, ajungând la peste 416.000, potrivit datelor din bilanţurile companiilor care au făcut raportările pe 2020.

Vezi și FOTO: A început construcția magazinului Ikea de lângă Timișoara, primul din afara Bucureștiului. Când urmează să fie deschis

Numărul a crescut cu 8% faţă de 2019, marcând un record al ultimului deceniu. Recordul precedent, din 2011, fusese sub 412.000 de angajaţi. Anul 2020 a fost al treilea an de creştere privind acest indicator, după ce în 2017 acesta se prăbuşise de la 354.000 la 341.000.

O scădere abruptă a avut loc şi în 2011, când, de la peste 473.000 de oameni care lucrau în companiile cu activitate în domeniul construcţiilor, numărul a scăzut la mai puţin de 412.000.

În incertitudine

După ce majorările salariale din construcţii au reuşit să revigoreze acest sector şi să atragă angajaţi, guvernul ia în calcul eliminarea facilităţilor fiscale care au dus la aceste rezultate. Ministerul de Finanţe spune că măsurile de reducere a stimulentelor fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit, impozitul pe profit, contribuţiile sociale, se vor implementa etapizat, iar în acest moment se află în analiză”.

Eliminarea acestor facilităţi împarte mediul de business în două tabere, una care susţine că fără ele domeniul nu s-ar dezvolta la fel de rapid şi una care susţine că bugetul de stat nu-şi permite astfel de tratamente preferenţiale.

Planuri mari

Cel puţin zece magazine de bricolaj au fost anunţate să se deschidă în perioada următoare în România. Trei deschideri vor fi doar sub numele Hornbach, germanii care şi anul acesta au mai deschis o unitate, la Cluj-Napoca. MAM Bricolaj şi Brick sunt alte două reţele care vor să se extindă pe piaţa locală, iar francezii de la Leroy Merlin şi românii de la Dedeman completează peisajul cu câte un magazin la Braşov. Orizontul de timp al tuturor deschiderilor este de circa patru ani.

sursă: Mediafax

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Criptomonedele, cel mai mare declin din ultimele 6 luni. Bitcoin și Ethereum se prăbușesc. Deciziile care au influențat piața

Publicat

Foto: Pixabay.com

Bitcoin s-a prăbușit cu peste 7% în ultimele 24 de ore și se tranzacționa la 38.5774 dolari, potrivit datelor CoinDesk. Ether, a doua cea mai mare criptomonedă în funcție de capitalizarea de piață, a scăzut cu 8% în ultimele 24 de ore, relatează CNBC.

Declinul pieţei crypto continuă înregistrând cel mai redus nivel din august 2021 până în prezent, potrivit datelor colectate de pe platforma CoinMarketCap.

Astfel, cea mai mare criptomonedă după capitalizare înregistra vineri la ora 14:58 (ora României) un declin de peste 9,3% în ultimele 24 de ore, conform platformei CoinMarketCap, care realizează o medie a cotaţiilor de pe mai multe platforme de exchange.

Capitalizarea totală a Bitcoin se situează la circa 772 mld. dolari, potrivit ZF.ro

În acelaşi timp, Ethereum se tranzacţiona la circa 2.770 de dolari, după un declin de circa 11,5% în ultimele 24 de ore. Capitalizarea totală a Ethereum se situează la circa 330 mld. dolari.

Bitcoin înregistrează a treia zi consecutivă de scădere, iar la nivelul pieţei şi celelalte monede digitale înregistrează un declin, în ciuda a ceea ce se credea a fi o uşoară tendinţă de decuplare a pieţei de evoluţia celei mai mari criptomonede.

Moneda ADA (Cardano) înregistrează un declin de circa 11%, în timp ce SOL (Solana) a scăzut cu circa 13% în ultimele 24 de ore.

Criptomoneda sibienilor de la Elrond Network, scădere de 15%

Tot vineri, la ora 15.38 (ora României), moneda EGLD, lansată de sibienii de la Elrond Network, înregistra o scădere de 15% pe ultimele 24 de ore şi se tranzacţiona la circa 150 de dolari, la o capitalizare totală de peste 3,1 mld. dolari.

Bitcoin a scăzut cu circa 40% de la vârful atins la începutul lunii noiembrie. Scăderile vin în contextul în care sectorul de tehnologie înregistrează un declin şi pe burse, întrucât indicele Nasdaq trece printr-o corecţie.

Americanii pregătesc noi reglementări, rușii vor să interzică minarea și tranzacționarea

La nivel global, reglementarea pieţei crypto începe să-şi arate colţii în diferite moduri. Americanii pregătesc noi reglementări pentru platformele de exchange, întrucât SEC, autoritatea de supraveghere financiară, vrea mai multă protecţie pentru investitori.

Totodată, banca centrală a Rusiei vrea ca minarea şi tranzacţionarea de criptomonede să fie interzise. Semnalul este unul important în contextul în care Rusia este a treia ţară din lume din punctul de vedere al activităţii de minare, după SUA şi Kazahstan.

Singapore a început să introducă noi măsuri şi a decis că ATM-urile crypto trebuie să fie oprite şi eliminate, ca parte a unui plan de a limita expunerea populaţiei.

Spania și Regatul Unit, noi reguli pentru reclamele crypto

Spania a introdus noi reguli în ceea ce priveşte promovarea criptomonedelor şi obligă influencerii, companiile şi firmele de PR implicate în astfel de campanii să includă şi avertismente legate de riscuri.

În Marea Britanie, autoritatea de supraveghere financiară vrea ca reclamele crypto să ajungă doar la bogaţi şi la investitorii cu experienţă.

Hackerii au furat criptomonede în valoare de 34 de milioane de dolari

Începutul anului 2022 a adus deja şi primul atac important în piaţa criptomonedelor. Hackerii au furat criptomonede în valoare totală de aproape 34 mil. dolari de la 483 de utilizatori ai platformei de tranzacţionare Crypto.com.

Trebuie menţionat că piederile acestora au fost compensate de companie.

Rusia vrea să interzicerea folosirea şi minărea criptomonedelor

Unii experți avertizează că piața cripto ar putea să se îndrepte în curând spre un declin, afectată de controlul sporit al reglementărilor și fluctuațiile intense ale prețurilor.

Bitcoin ar putea să se prăbușească în continuare pentru că banca centrală a Rusiei a propus o interdicție privind utilizarea și mineritul criptomonedelor pe teritoriul rus, susținând că moneda digitală reprezintă un risc pentru „stabilitatea financiară și suveranitatea politicii monetare”.

Banca Centrală a Rusiei a propus interzicerea folosirii şi minării criptomonedelor pe teritoriul rusesc, citând ameninţările la adresa stabilităţii financiare, a bunăstării cetăţenilor şi a suveranităţii politicii sale monetare, transmite Reuters.

Este cea mai recentă măsură severă contra criptomonedelor pe plan global, după ce guvernele, din Asia şi până în Statele Unite, şi-au exprimat temerile că monedele digitale exploatate în mod privat, extrem de volatile, ar putea submina controlul asupra sistemelor financiare şi monetare.

De ani de zile Rusia este contra criptomonedelor, spunând că ele pot fi folosite în operaţiuni de spălare de bani sau de finanţare a terorismului. În cele din urmă le-a acordat statul legal în 2020, dar a interzis folosirea lor ca mijloc de plată.

Banca Centrală a Rusiei susţine că cererea speculativă a determinat creşterea rapidă a criptomonedelor, care indică caracteristicile unei piramide financiare, şi a avertizat asupra potenţialei bule pe piaţă, care ar ameninţa stabilitatea financiară şi cetăţenii ruşi.

Instituţia a propus împiedicarea instituţiilor financiare în realizarea de operaţiuni cu criptomonede şi a precizat că trebuie dezvoltate mecanisme pentru blocarea tranzacţiilor, menită să ducă la cumpărarea sau vânzarea de criptomonede.

Interzicerea vizează şi platformele de tranzacţionare cripto. Reprezentanţii Binance au declarat pentru Reuters că sunt decişi să lucreze cu autorităţile de reglementare şi speră într-un dialog cu Banca Centrală a Rusiei privind protejarea utilizatorilor ruşi de criptomonede.

Nu sunt luate în calcul restricţii privind deţinerea de criptomonede.Utilizatorii activi de criptomonede din Rusia au avut un volum anual de tranzacţii de aproximativ cinci miliarde de dolari, a informat instituţia.

China încearcă să elimine activitatea ilegală legate de criptomonede

Anul trecut, cele mai puternice autorităţi de reglementare din China au intensificat restricţionarea criptomonedelor, interzicând platformele de tranzacţionare cripto şi activităţile de minare de criptomonede.

Zece agenţii, inclusiv Banca Centrală a Chinei (PBOC) şi autorităţi de reglementare a băncilor, a burselor şi a titlurilor de valoare, s-au angajat să lucreze împreună, pentru a elimina activitatea „ilegală” legată de criptomonede.

PBOC a informat că criptomonedele nu trebuie să circule ca monede tradiţionale şi se interzice platformelor de peste hotare să furnizeze servicii investitorilor din China prin internet, întrerupând astfel accesul Coinbase şi Binance la a doua economie mondială.

De asemenea, Banca Centrală a Chinei a interzis instituţiilor financiare, companiilor de plăţi şi firmelor de internet să faciliteze tranzacţionarea pe plan intern a criptomonedelor.

surse: AGERPRES, CNBC, Reuters, zf.ro, mediafax.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Șeful de la Protecția Consumatorului, schimbat. Cine este noul președinte al ANPC. Legături cu familia lui Adrian Năstase

Publicat

foto: constantatv.ro

Un nou șef la ANPC. Fostul președinte nu a rezistat în funcție un an de zile. Horia-Miron Constantinescu a fost numit preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) printr-o decizie a premierului Nicolae-Ionel Ciucă publicată, vineri, în Monitorul Oficial.

Acesta îl înlocuieşte pe Mihai Culeafă, care a fost numit în funcţie în luna noiembrie a anului trecut. Culeafă l-a înlocuit atunci pe Claudiu Daniel Dolot, care a preluat această funcţie la finele lunii februarie 2021.

Horia-Miron Constantinescu a mai deţinut funcţia de preşedinte al ANPC din august 2019 până în noiembrie acelaşi an, când a fost eliberat din funcţie.

Cine este noul șef al ANPC

Horia Constantinescu a fost membru PSD, a trecut la PPUSL, apoi a intrat în echipa liberalului Vergil Chițac, după care s-a întors la PSD. El a venit lângă Chițac, potrivit Info Sud-Est, pentru a prelua șefia Direcției de Servicii Publice din Primăria Constanța, dar a picat concursul de angajare și s-a întors în PSD.

În 2020, el a candidat la Primăria Constanței din partea PPUSL, partidul controlat de Dan Voiculescu.

E notorie relația sa de prietenie cu Nicușor Constantinescu (fostul baron PSD de Constanța, condamnat în multiple dosare de corupție) și Liviu Dragnea. De altfel, Dragnea l-a propulsat ca șef al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului în 2019.

Horia Constantinescu, nașul unui dintre fii lui Adrian Năstase

Potrivit G4Media, Constantinescu are o relație apropiată cu familia fostului premier Adrian Năstase, șeful OPC cununându-l pe unul dintre fiii acestuia, Andrei Năstase.

El a devenit celebru în perioada 2018-2019 după ce, în calitate de șef al OPC Constanța, a închis restaurante celebre din oraș și stațiunea Mamaia, a sancționat McDonald’s și a amendat Primăria Constanța pentru starea în care se aflau locurile de joacă din oraș (ulterior, OPC Constanța a pierdut definitiv procesul cu Primăria Constanța).

Horia Constantinescu este nepotul lui Miron Constantinescu, istoric și sociolog marxist care a contribuit la instaurarea comunismului în România, fost președinte al Marii Adunări Naționale. Miron Constantinescu este cel care a încercat să-l răstoarne pe Gheorghe Gheorghiu Dej, în 1956, după ce Hrușciov a denunțat staliniștii.

Surse: Agerpres, G4Media, Info Sud-Est

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Municipiul Alba Iulia, în proiectul „Via Transilvanica”. Participarea va contribui la valorificarea potențialului turistic

Publicat

Municipiul Alba Iulia va fi inclus în proiectul traseului „Via Transilvanica”. Participarea în cadrul acestuia va contribui la valorificarea potențialului turistic și cultural al municipiului și la creșterea numărului de turiști. 

Via Transilvanica este un traseu de drumeție care poate fi parcurs utilizând mijloace nemotorizate, pe jos, pe bicicletă, etc, de la Drobeta-Turnu Severin – unde a intrat pentru prima dată în țară regele Carol I – străbate Transilvania și ajunge până la Putna – unde se odihnește Ștefan cel Mare. Este un itinerariu care are ca principal obiectiv promovarea naturii, istoriei, turismului și multiculturalitatea Transilvaniei recunoscută peste hotare. 

Consilierii locali din Alba Iulia vor avea de aprobat, în ședința de joi, 27 ianuarie, un proiect privind participarea municipiului în cadrul proiectului „Via Transilvanica”.

Drumul cultural Via Transilvanica (Calea Transilvaniei) va promova natura, istoria și multiculturalitatea Transilvaniei. Drumul va lega Transilvania cu Dunărea (Podul lui Apolodor din Damasc) și cu Bucovina (Mănăstirea Putna).

Astfel, începând cu anul 2022 se propune aderarea municipiului Alba Iulia la proiectul „Via Transilvanica”, proiect al Asociației Tașuleasa Social.

„Via Transilvanica” ar putea deveni o rută culturală recunoscută la nivel mondial, prin oferta culturală și turistică a acesteia.

Realizarea drumului, pe o porțiune de circa 1.400 km, astfel încât să poată fi parcurs prin drumeție la pas, călare sau cu bicicleta, va pune în valoare bogățiile cultural-istorice și naturale ale ținutului transilvănean, bucovinean, bănățean, oltenesc și implicit, național.

Aderarea la acest proiect presupune stabilirea de către autoritatea locală a unui traseu astfel încât să urmărească trasee de drum deja existente, poteci și cărări sau trasee turistice care să fie deschise publicului.

Marcarea traseului se va face cu borne de andezit sculptate de același format și dimensiune, obligație care va reveni Asociației Tașuleasa Social.

Municipiul Alba Iulia va asigura amplasarea bornelor prin activități de voluntarial ale cetățenilor, împreună cu voluntari ai asociației.

Localitățile din Alba care vor fi incluse în această rută sunt prezentate în harta de mai jos.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

UPDATE 22 ianuarie: 19.371 cazuri COVID și 48 decese înregistrate în România, în ultimele 24 de ore. Situația pe județe

Publicat

Au fost înregistrate 19.371 de cazuri COVID în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise sâmbătă, 22 ianuarie, de Grupul de Comunicare Strategică. 

În același interval au fost raportate 48 decese (față de 49 decese, raportate cu o zi în urmă).

Comparativ, vineri erau înregistrate 19.649 cazuri în 24 de ore.

Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 22 ianuarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 19.371 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

De asemenea, au fost raportate  48 decese, dintre care 4 anterioare.

Comunicatul GCS: 

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 19.371 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 278 mai puțin decât în ziua anterioară. 1.906 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

În total, până astăzi, 22 ianuarie, pe teritoriul României au fost înregistrate 2.003.041 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 29.809 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.

Județ Număr de cazuri confirmate(total) Număr de cazuri nou confirmate Incidența  înregistrată la 14 zile
Alba 37.048 377 5,28
Arad 46.886 430 5,11
Argeș 49.310 399 3,32
Bacău 47.353 659 5,22
Bihor 58.797 764 8,24
Bistrița-Năsăud 22.325 220 6,78
Botoșani 26.527 480 4,97
Brașov 75.792 817 8,50
Brăila 23.996 50 1,71
Buzău 26.428 198 2,83
Caraș-Severin 20.817 198 3,05
Călărași 18.660 103 1,88
Cluj 102.639 1508 13,20
Constanța 77.219 526 6,81
Covasna 14.038 74 2,29
Dâmbovița 39.058 243 3,02
Dolj 48.101 315 2,68
Galați 47.347 333 3,26
Giurgiu 20.862 82 2,34
Gorj 16.113 65 1,57
Harghita 16.642 260 4,79
Hunedoara 39.780 157 5,41
Ialomița 20.547 52 2,36
Iași 79.044 781 4,22
Ilfov 83.708 836 9,66
Maramureș 37.558 441 7,69
Mehedinți 16.365 68 1,12
Mureș 43.666 296 3,68
Neamț 35.747 357 5,05
Olt 27.233 103 1,43
Prahova 67.846 494 3,27
Satu Mare 24.664 303 7,02
Sălaj 20.035 217 5,65
Sibiu 47.897 558 6,66
Suceava 47.468 660 8,46
Teleorman 25.998 107 1,77
Timiș 100.952 1420 10,91
Tulcea 15.222 90 4,05
Vaslui 28.555 161 2,12
Vâlcea 28.410 186 3,03
Vrancea 19.451 139 2,67
Mun. București 338.446 2948 8,77
Din străinătate** 3.727 17  
Cazuri noi nealocate pe județe  

 

14.764*

879  

1.819.315 pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 59.525 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 21.01.2022 (10:00) – 22.01.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 48 de decese (23 bărbați și 25 femei), dintre care 4 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Dolj,  Galați, Harghita, Maramureș, Neamț,  Olt, Prahova, Satu Mare, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 48 de decese, 5 au fost înregistrate la categoria de vârstă  50-59 ani, 10 la categoria de vârstă 60-69 ani, 14 la categoria de vârstă 70-79 ani și 19 la categoria de vârstă peste 80 ani.

46 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, un pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Din totalul de 48 de pacienți decedați, 42 au fost nevaccinați și 6 vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între  grupele de vârstă 60-69 ani și peste 80 ani. Toți pacienți vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.

Au fost raportate 4 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județul Neamț, în luna decembrie 2021.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 5.548, cu 143 mai mult decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI  sunt internate 582 de persoane, cu 18 mai mult decât în ziua anterioară. Dintre cei 582 de pacienți internați la ATI, 70 au certificat care atestă vaccinarea.

Din totalul pacienților internați, 490 sunt minori, 486 fiind internați în secții, cu 13 mai mult decât în ziua anterioară și 4 la ATI, cu 8 mai puțin decât ziua anterioară.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 11.564.022 de teste RT-PCR și 6.881.859 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 26.247 de teste RT-PCR (13.037 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 13.210 la cerere) și 50.345 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 103.360 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 5.542 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 80.590 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 53 de persoane.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate