Cât mai durează ”deranjul” în Alba Iulia. Totul despre lucrările din oraș: Cu ce ne alegem după doi ani de chin în trafic

Dragi albaiulieni, chinul dumneavoastră în trafic a ajuns la cel mult 27%. Mai aveți de tras diferența de 73%, deci înarmați-vă cu răbdare.

De câteva luni, Alba Iulia este un mare șantier, de la un capăt la altul. Nu știu să mai fie vreun oraș (cel puțin din apropiere) în situația asta și dacă nu aveți neapărat treabă pe aici, vă recomand să ne ocoliți pentru că, slavă cerului și Uniunii Europene, avem autostrada care trece pe lângă noi.

Proiectul care ne testează nervii și răbdarea, denumit în nouă limba de lemn importată de la Bruxelles, „proiect de mobilitate urbană durabilă” înseamnă de fapt o reabilitare din temelii a 4 bulevarde și 11 străzi principale din oraș care au fost sau urmează a fi efectiv rase, excavate și schimbate total cu aproape tot ce se află sub ele și pe lângă ele: rețele de apă si canalizare doar pe o mica portiune de drum, cabluri, trotuare, stații de autobuz etc.

Lucru excelent de altfel și care odată și odată, tot trebuia făcut. Ce NU cred că va rezolva acest proiect este modul în care se va circula în oraș după ce se termină nebunia si nu va rezolva problema inundațiilor pe străzi când ploua abundent. Dar să o luăm pe rând.

DE CÂND EXISTĂ ACEST PROIECT

Deși noi îl înjurăm acum pe Pleșa pentru haosul din oraș, acest proiect nu aparține actualei administrații ci este opera echipei Hava și Nicușor Moldovan, iar primele discuții datează de vreo 7 ani așa cum am scris și noi aici: 

Locuitorii din Alba Iulia, invitaţi să transmită propuneri pentru dezvoltarea transportului public şi privat în oraş. Planul de mobilitate urbană, în consultare

Că să fim corecți, și actualul primar făcea oarecum parte din echipa respectivă pentru că pe vremea aceea era viceprimar doar că nu prea avea atribuții și nici prea multe de spus. Deci Pleșa nu face decât să pună în aplicare ce au gândit Hava & Co acum vreo 6-7 ani.

CÂND TREBUIA SĂ ÎNCEAPĂ APLICAREA PROIECTULUI, CUM SE LUCREAZĂ ȘI CÂND TREBUIE FINALIZAT

Exact acum 3 ani scriam aici că primăria lansase în SEAP licitația pentru documentația tehnico-economică, deci nu pentru execuția lucrărilor.

Așadar între scrierea proiectului și aprobarea lui în consiliul local și prima licitație au trecut cam 4 ani!

După încă 3 ani suntem la faza de azi, cu șantiere deschise de câteva luni pe toate tronsoanele licitate simultan din cauza grabei și a fricii de a nu pierde banii europeni, pentru că lucrările trebuie terminate cel târziu în aprilie 2024, însă decontarea sumei eligibile de la UE trebuie făcută până cel târziu la sfârșitul anului 2023, pentru toată suma primită, dar numai pe lucrări realizate efectiv.

Deci presiunea e uriașă sau cel puțin așa ar trebui să fie.

CE SE FACE DE FAPT?

Se schimbă câteva rețele de utilități fără să se supradimensioneze canalizarea, se reface șoseaua, se schimbă stațiile de autobuz cu unele foarte moderne, trotuarele, spațiile verzi și apar niște bucăți de piste de biciclete.

Zic bucăți pentru că nici după ce se termină acest proiect cu adevărat mare și radical NU vom avea o pistă de biciclete continuă din Cetate până în Centru.

Se mai amplasează niște stații de încărcare pentru mașinile electrice (care acum sunt cam goale de când a pus primăria taxe la încărcare cu tarif mare).

În plus, s-au cumpărat autobuze electrice și se vor cumpără vreo 200 de biciclete electrice pe care le vom putea închiria.

Se vor pune și semafoare inteligente și camere video de supraveghere a traficului, inclusiv un sistem de constatare a încălcărilor regulilor de circulație.

Deci vom primi amenzi de la „big brother”. Foarte important: se va reconfigura modul de circulație în oraș, adică vor apărea sensuri unice și benzi dedicate exclusiv transportului în comun pentru că proiectul vrea să încurajeze mersul pe jos, pe bicicletă și mai ales cu autobuzul.

CE CÂȘTIGĂM? CE PIERDEM? ERA NECESAR?

În mod clar câștigăm o infrastructură de secol 21. Oricât am fi de cârcotași trebuie să recunoaștem că ce se face va arăta bine. Cel puțin așa arată în simulările 3D.

Este un proiect care va transforma fața orașului și va fi dat exemplu pe la televiziuni. Cu siguranță era loc de mai bine dar cred că finalul va fi frumos și să sperăm că va fi și util.

Pentru că ajungem la punctul „CE PIERDEM”. Și aici avem câteva chestiuni care cred că le vom contoriza la pierderi:

– cam 200 de locuri de parcare eliminate de pe bulevarde. Acestea vor fi greu de înlocuit pentru că nici un proiect de parcări nu a fost măcar licitat până acum.

Nici cel de la spitalul județean care oricum va fi dedicat personalului și pacienților și nici cel de la „Turturica” – o pată rușinoasă pe obrazul orașului pentru că a venit cu niște costuri sociale și umane scandaloase ce puteau fi evitate. Deci într-un oraș cu 70.000 de locuitori și 40.000 de mașini vor mai dispărea foarte multe de locuri de parcare.

– benzi de circulație pentru mașinile personale în mai multe zone. Acestea le pierdem pentru că, așa cum am zis mai sus, proiectul încurajează transportul în comun, mersul pe jos și pe bicicletă.

Sunt puțin cam sceptic că va reuși să convingă albaiulianul să își lase acasă mașina personală și să vină cu autobuzul la slujbă și asta din cauza mentalității noastre românești care zice că autobuzul e pentru săraci și pensionari.

Și din cauza comodității majorității, inclusiv a subsemnatului, care nu s-a mai urcat într-un autobuz din studenție.

E drept că sunt zone din Alba unde autobuzele nu prea ajung, sau ajung foarte rar, dar cu noua configurație a traficului, autobuzele vor fi favorizate și vei ajunge mai repede decât cu mașina personală unde ai treaba.

Pe de altă parte, vor fi defavorizate mașinile personale care vor fi nevoite să se înghesuie pe mai puține benzi de circulație deci mai mult timp de stat în trafic, mai mulți nervi pentru șoferi, așadar niciun avantaj pe partea asta, ci dimpotrivă, vom sta mult și bine în șir indian la volan.

– liniștea pe unele străzi și clienții pe altele. Aici vorbesc în special de zona din Centru unde pe bulevardul Ferdinand se va face sens unic către gară începând de la prefectură, cu două benzi pentru autobuze și una singură pentru mașini.

Dispar așadar toate locurile de parcare de pe marginea drumului care deserveau cele câteva magazine, grădinițe, școli și biserici.

De ce s-a luat această decizie mi-e cam greu să înțeleg pentru că traficul pe această arteră chiar nu era complicat și aglomerat. Cel puțin în comparație cu alte artere cum ar fi Alba-Micești de exemplu.

După terminarea lucrărilor, vom avea două benzi aproape permanent goale pentru că nu sunt atâtea autobuze care să meargă pe acest bulevard.

Și vom avea o bandă cu mașini mici plină permanent, în sensul către gară. Plus câteva magazine ce vor pune lacătul pe ușă din lipsa de clienți și părinți puși în dificultate când își aduc copiii la grădiniță sau la școală.

Și mai complicat va fi în sensul de la gară către centru care se va face pe strada Iașilor, una dintre străzile cele mai liniștite acum. Pe acolo se va face sens unic dinspre gară și tot traficul de intrare în oraș către centru se va face pe această stradă mărginită de case locuite mai ales de persoane în vârstă.

În plus, pe această stradă se mai află și una dintre cele mai mari școli gimnaziale din oraș, școala „Avram Iancu”.

Nici nu vreau să mă gândesc ce va fi acolo la orele în care părinții își aduc copiii la școală. Și tot traficul dinspre gară, care vine pe Iașilor, se va „vărsa” undeva pe Olteniei pentru a ajunge înapoi la Prefectură și de acolo la dreapta spre centru.

Tind să cred că această aberație a fost gândită de cineva care nu locuiește în Alba Iulia pentru că nu are absolut nicio logică.

– mai pierdem ocazia de a scăpa de străzile inundate din zonele cu probleme veșnice atunci când ploua mai tare: în Cetate în zona Mercur, în zona cimitirului din centru și a intersecției de la gară, pe strada Siretului etc.

Asta pentru că proiectul nu prevede și schimbarea rețelelor de utilități, iar primăria nu s-a gândit sau nu a găsit resurse să facă și aceste lucrări absolut necesare odată cu proiectul de mobilitate.

Și după ce acesta este finalizat va fi în perioada de garanție cel puțin 5 ani, deci nu se va mai putea interveni pe drumurile reabilitate și rămânem tot „Veneția Ardealului”, când ploua mai mult.

Era sau nu necesar acest proiect? Aici părerile sunt împărțite.

Unii zic că în loc să cheltuim minimum 7,5 milioane de euro din bugetul local pe acest proiect gigantic, care a dat peste cap orașul, mai bine asfaltam zecile de kilometri de străzi cu pământ și piatră care au apărut în urma dezvoltării urbanistice din ultimii ani, când au răsărit case pe toate coclaurile din marginea orașului.

E posibil să aibă dreptate și o operațiune masivă de asfaltare a acestor noi drumuri ar fi însemnat o îmbunătățire vizibilă a vieții câtorva mii de cetățeni ai orașului.

Plus că n-am mai fi avut atâta praf și noroi pe drumurile orașului aduse pe cauciucurile mașinilor de locuitorii din zonele cu pământ.

Pe de altă parte, n-am fi beneficiat de banii de la UE, multe milioane de euro care se pierdeau și care nu știu dacă se mai puteau accesa vreodată pentru o lucrare atât de mare, cum este cea de acum.

CÂT NE COSTĂ ȘI DE UNDE VIN BANII?

Valoarea totală eligibilă a celor două proiecte de mobilitate (pentru că sunt de fapt două) este de aproximativ 28 de milioane de euro cu TVA, bani care vin de la Uniunea Europeană, dacă ne facem treaba bine și ne încadrăm în termen.

Dar lucrările contractate de primărie se ridică la aproximativ 35,5 de milioane de euro cu TVA, deci vreo 7,5 milioane de euro trebuie să punem noi din taxe și impozite, plus împrumuturi pe la bănci.

E mult, e puțin? Unii zic că ne îndatorăm pe viață, noi ca oraș. Și asta va însemna taxe locale mai mari.

Dar, atenție! Sunt două chestiuni esențiale în această ecuație:

– să ne încadrăm în termen așa cum am mai zis și deocamdată stadiul lucrărilor este între numai 9% pe lotul din zona Lalelelor și maximum 27%  pe cel din Partoș-Ferdinand, deci mai e mult până la gata, dar primăria e optimistă și ne zice așa: „Conform graficului de execuție, până la sfârșitul anului 2023 vor fi efectuate lucrări astfel încât să poată fi decontată toată valoarea eligibilă a celor două contracte.”

– cele 7,5 milioane de euro contribuție proprie a albaiulienilor pot foarte ușor crește până la finalul lucrărilor pentru că: „În contractele de lucrări sunt cuprinse clauze de actualizare a prețului contractului potrivit formulei prevăzută de legislația în vigoare, iar prețul final al fiecărui contract va putea fi stabilit la finalizarea lucrărilor potrivit indicilor publicați de Institutul național de Statistică.”

CE ÎNSEAMNĂ PENTRU POLITICIENII LOCALI ACEST PROIECT?

Pentru Gabriel Pleșa acest proiect este „înger și demon”. Poate însemna sfârșitul carierei lui de politician sau un nou mandat de primar în 2024. Totul depinde de cum se mișcă cei care lucrează acum pe șantiere.

Norocul lui este că firmele câștigătoare sunt mari și serioase, având capacitate tehnică și umană să ducă la bun sfârșit ce au început și probabil să termine la termen adică exact înainte de alegerile locale.

Pe de altă parte, Pleșa greșește prin pasivitate și lipsa de comunicare și implicare. În loc să fie săptămânal (ca să nu zic zilnic) pe șantiere cu cască pe cap și cizme de cauciuc, el merge la lansări de carte și tăieri de panglici.

Ar trebui să prezinte săptămânal, din șantier, un raport de progres… să ne zică ce s-a lucrat și cât mai avem de îndurat.

Să stea acolo cu inginerii și muncitorii măcar 2 ore pe săptămâna și să se lămurească pentru a ne lămuri și pe noi cum stă treaba.

Să își ia înjurăturile „live” de la șoferi, dar să și stea de vorba cu ei și să le explice că altfel nu se putea face, dar după chinul ăsta vom trăi și circula mai bine.

Să asculte în stradă ce au oamenii să-i reproșeze și să transmită mai departe constructorilor. Să stea pe capul lor non-stop pentru că ăsta e proiectul vieții lui de primar.

Pentru contracandidații lui la primărie, Marius Hațegan de la PNL și Călin Matieș de la PSD nu prea e mare lucru de făcut pentru că nu au competențe și responsabilități în problema proiectului.

Ce pot ei să facă este doar să îl tragă de mânecă pe Pleșa și să asculte plângerile oamenilor direct afectați de lucrări.

În rest, cred că amândoi au degetele încrucișate la spate în așteptarea greșelilor si a depășirii termenelor.