Ce schimbă Legea „Micii reforme în justiţie”

Odată cu promulgarea, la începutul acestei săptămâni, a Legii „Micii reforme în justiţie” de către preşedintele Traian Băsescu, prin care ar trebui aplicate o serie de modificări în activitatea instanţelor, au apărut şi reacţii oficiale ale magistraţilor. Iniţiată cu scopul de a accelera procesele din justiţie şi de a scurta termenele de judecată, legea sau, cel puţin unele prevederi ale acesteia sunt contestate de magistraţi.  Într-un comunicat emis de Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), preşedintele acesteia, judecătorul Mona Pivniceru, a spus că legea „încalcă grav dreptul cetăţeanului de acces la justiţie, în ceea ce priveşte respectarea principiilor contradictorialităţii şi a publicităţii şedinţei de judecată”. De asemenea, a mai arătat că „noua reglementare privind recursul în interesul legii bulversează sistemul procedural existent, pe care în realitate îl îngreunează, fără a putea ajunge la finalitatea pretinsă, aceea a unui mecanism juridic de unificare a practicii.” Magistraţii susţin că noua lege nu este decât o „reformulare în acelaşi sens a vechilor dispoziţii ale Codului de procedură civilă, în timp ce unele dintre modificările propuse încalcă drepturi procedurale garantate prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”.

Dintre modificările pe care preşedintele Traian Băsescu le-a amintit, luni, într-o conferinţă de presă, amintim următoarele:

– reglementarea condiţiilor (când, cum şi unde) în care se poate strămuta un proces, având în vedere că “până acum, pentru prelungirea procesului, se cerea strămutarea”;

– schimbarea avocatului nu mai este temei de amânare a procesului;

– judecătoriile au competenţa de a judeca orice proces care implică pagube sau plăţi de până la 2.000 lei;

– judecătorii sunt obligaţi să fixeze termene scurte, chiar de la o zi la alta, în procesele simple;

– înştiinţarea părţilor se poate face prin telefon, telegraf sau mail; nu mai este nevoie de citaţie prin poştă, dacă a fost trimisă prin mail sau fax; de asemenea, dacă persoanele în cauză au fost prezente în sală când s-a anunţat recursul, se consideră înştiinţate;

– maxim 5-7 zile pentru punerea în aplicare a sentinţei executorii; orice eventuală plângere se face în această perioadă;

– interzicerea evacuării din imobilele retrocedate în perioada 1 decembrie – 31 martie;

– procurorii vor trebui să aibă probele necesare înaintea arestării;

– pentru reducerea costurilor unor procese şi rezolvarea problemei de supraaglomerare a instanţelor, se introduce medierea în cazurile de divorţ sau comerciale;

– se introduce divorţul pe cale administrativă, la notar; intră în vigoare după 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial;

– se va putea desemna un reprezentant al părţilor din proces, motiv pentru care ar trebui să fie mai rare amânările;

– introducerea judecării în cazul recunoaşterii vinovăţiei; în cazul unei evaziuni fiscale, dacă este recuperat prejudiciul şi inculpatul îşi recunoaşte fapta, poate beneficia de reducerea substanţială a pedepsei;

– înfiinţarea instituţiei judecătorului delegat; completul de judecată va conţine câte cinci judecători.

Camera Deputaţilor adoptat, săptămâna trecută, cu 279 voturi „pentru”, proiectul de lege privind accelerarea proceselor în justiţie. Ministerul Justiţiei susţine această lege, calificând-o ca un prim pas în direcţia implementării noilor Coduri fundamentale ale României.