CEDO: Angajatorii pot monitoriza comunicaţiile pe internet ale salariaţilor, în timpul programului de muncă

Dreptul la intimitate pe internet în timpul programului de muncă nu a fost un atu îndeajuns de puternic într-o cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Un inginer român a pierdut, marţi un proces în care a reclamat că fusese concediat după ce a fost monitorizat folosind internetul în scopuri personale. Instanţa a respins plângerea şi a considerat astfel că este justificată supravegherea comunicaţiilor pe internet ale angajatului, în perioada orelor de muncă.

Cauza îl priveşte pe Bogdan Mihai Bărbulescu, din Bucureşti, care a fost angajat în perioada 2004-2007 la o companie privată pe postul de inginer cu responsabilităţi în vânzări. În acest timp, a folosit Yahoo Messenger, printr-un cont creat la cererea angajatorului, pentru a răspunde cererilor clienţilor. Pe 13 iulie 2007, angajatorul i-a comunicat că discuţiile sale pe internet, folosind acest cont, au fost monitorizate şi că a utilizat serviciul în scopuri personale. Bărbulescu a răspuns în scris că a utilizat contul doar în scopuri profesionale, astfel că a primit un transcript al comunicaţiilor sale, inclusiv mesaje schimbate cu fratele sau şi cu logodnica sa referitoare la chestiuni personale. Pe 1 august, i-a fost desfăcut contractul de muncă, pentru încălcarea regulamentelor interne ale companiei, care interzicea folosirea resurselor firmei în scopuri personale.

Românul a apelat la justiţie, invocând că i-a fost încîlcat dreptul la corespondenţă, prin accesarea comunicaţiilor sale. Plângerea sa a fost respinsă pe motiv că angajatorul a respectat procedura de concediere prevăzută de Codul Muncii. Tânărul a făcut apel cu motivul că e-mailurile sunt protejate de Articolul 8 (Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei) al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Într-o decizie definitivă, pe 17 iunie 2008, Curtea de Apel a respins recursul, considerând că conduita angajatorului a fost rezonabilă şi că monitorizarea comunicaţiilor a fost singura metodă de a putea stabili dacă a existat o abatere disciplinară.

Pe 15 decembrie 2008, Bogdan Mihai Bărbulescu a depus la CEDO o plângere în care a arătat, bazându-se pe Articolul 8, că decizia angajatorului sau de a-i desface contractul s-a bazat pe o încălcare a intimităţii sale. De asemenea, bazându-se pe Articolul 6, punctele 1 şi 3 (d) (Dreptul la un proces echitabil şi dreptul de a obţine citarea şi audierea martorilor), el s-a plâns că modul de desfăşurare a procesului în instanţele naţionale a fost inechitabil.

Judecătorii CEDO s-au pronunţat, marţi, în această speţă şi au stabilit, cu şase voturi la unu, că nu a existat nicio încălcare a Articolelor 8 sau 6 din Convenţia Europeană şi că deciziile instanţelor româneşti au fost juste.

Potrivit Curţii, „faptul că angajatorul a accesat contul profesional de internet al dlui Bărbulescu şi că înregistrarea comunicaţiilor sale a fost folosită în litigiu în sprijinul angajatorului a fost suficient să implice ‘viaţa privată’ şi ‘corespondenţa’ reclamantului”. Curtea „a constatat, prin urmare, că Articolul 8 este aplicabil”.

„În primul rând, însă, Curtea nu a găsit nerezonabil faptul că un angajator ar dori să verifice dacă angajatii îşi îndeplinesc sarcinile profesionale în timpul orelor de lucruşi a remarcat că angajatorul a accesat contul lui Bărbulescu cu convingerea că acesta conţinea comunicaţii legate de clienţi”.

CEDO a concluzionat ca „instanţele naţionale au ajuns la un echilibru corect între dreptul dlui Bărbulescu la respectarea vieţii sale private şi a corespondenţei, în conformitate cu Articolul 8, şi interesele angajatorului său. Nu a existat, prin urmare, nicio încălcare a Articolului 8 al Convenţiei Europene”.

sursă: hotnews.ro