Clement Negruţ: „Privatizarea SC Cupru Min a fost o acţiune corectă şi necesară. România nu îşi permite investiţii în această zonă”

Deputatul PDL de Alba, Clement Negruţ a vorbit, vineri, în conferinţă de presă despre privatizarea SC „Cupru Min” SA Abrud, în contextul acuzaţiilor de „vânzare de ţară” venite din partea Opoziţiei în ultimele zile. Acesta susţine că privatizarea a fost o acţiune corectă şi necesară, în condiţiile în care în România nu îşi permite să facă investiţii în această zonă şi în scurt timp această companie şi-ar fi încetat activitatea.

Societatea „Cupru Min” SA Abrud, care gestionează exploatarea de cupru de la Roşia Poieni, respectiv rezerve de 60% din totalul minereurilor de cupru din România, a fost cumpărată de compania canadiană „Roman Copper Corp”, care acâştigat licitaţia de la începutul aceste săptămâni, la preţul de 200,7 milioande de euro.

Determinat de reacţia negativă a Opoziţiei în legătură cu privatizarea SC „Cupru Min”, Clement Negruţ a vorbit despre începuturile strategiei de privatizare, pe care le găsim în anul 2006, când în consiliul de administraţie al companiei din Abrud erau liberalii: „Din punct de vedere politic, vreau să specific următorul lucru: cei de la USL, de vreo câteva zile, sunt foarte vocali vizavi de modul în care <ne vindem ţara>, dar nu spun că strategia de privatizare a SC Cupru Min a fost demarată în 2006, când la AVAS şi în Consiliul de Administraţie Cupru Min erau doi specialişti, Nicoale Popa şi Rareş Buglea”. Semnificaţia acestei acţiuni la nivel local şi naţional a fost pusă de Clement Negruţ în termeni de oportunitate şi necesitate. Este vorba despre preţul ridicat al cuprului la bursa din Londra (9.000$ pe tonă) şi locurile de muncă pe care le asigură SC „Cupru Min”.

Una dintre problemele grave ale funcţionării SC „Cupru Min”, pentru România, erau costurile de zeci de milioane de euro presupuse de protecţia mediului în zonă, ceea ce ar fi determinat închiderea acesteia în scurt timp: „Este normal dacă ai posibilitatea şi poţi să finanţezi aşa ceva, să finanţezi această societate. Din nefericire, în situaţia actuală România nu îşi poate permite să investească masiv în zona asta, în special în protecţia mediului, una din problemele foarte grave care stăteau ca o ghiulea la privatizarea acestei societăţi. La data de 31 decembrie 2012 a expirat acordul integrat de mediu, dar nimeni nu a spus că în noiembrie deja societatea îşi depusese documentaţia pentru noul acord integrat de mediu, care este în desfăşurare, pentru că altfel nu se putea privatiza, iar costurile se ridică la peste 80 de milioane de euro”, a explicat deputatul.

Negruţ: „Canadienii au cumpărat societatea, nu zăcământul”

„SC Cupru Min este acum în situaţia în care poate să îşi continue activitatea. Canadienii au cumpărat societatea şi nu zăcământul. Cele 900.000 tone de zăcământ de minereu cuprifer trebuie extrase de acolo. Această cifră înseamnă că este nevoie de 45-50 de ani pentru a exploata zăcământul în proporţie de 80%. Niciodată nu va putea fi exploatată întreaga cantitate, pentru că procesul tehnologic şi procedeele de extragere nu permit acest lucru. Decopertarea acestui zăcământ este o investiţie de aproximativ 70 de milioane de euro pentru a ajunge la zăcământ. La o maşină de minereu cu metal se extrag şapte maşini de steril. Este vorba despre nişte investiţii pe care statul român nu le putea face”, a precizat Clement Negruţ.

Cuprul extras de la Abrud va fi prelucrat în străinătate. Care este câştigul României?

Până în urmă cu câţiva ani, cuprul extras de la Abrud era prelucrat în România. Materia proaspăt scoasă din mină era trimisă la Zlatna, unde era prelucrată în proporţie de 90%. De aici, cuprul pleca la Baia Mare, unde era adus la gradul de prelucrare de 99%, iar de acolo ajungea la Braşov, unde se făcea tabla de cupru şi la Zalău, unde se făcea sârma de cupru.

În momentul de faţă nu mai există nicio societate în România care să prelucreze din punct de vedere metalurgic zăcământul de cupru. Atunci, întregul concentrat este prelucrat în străinătate.

Redevenţa statului român este în prezent de 4%, însă în momentul intrării în vigoare a noului cod fiscal aceasta ar putea să ajungă la 6%.

Reamintim că SC „Cupru Min” a fost licitată pentru privatizare şi a fost câştigată de „Roman Copper Corp” din Canada. Iniţial, au fost 18 societăţi interesate de privatizarea „Cupru Min”, dintre care au rămas în cursă 3 companii, din Canada, Olanda şi Australia. Preţul de vânzare a ajuns la 200,7 milioane euro, iar preţul de pornire a fost de 57.3 milioane de euro. Contractul de privatizare nu este semnat încă, firma mai are termen de 7 zile să plătească banii, cei 200,7 milioane de euro.