Cum recunoaștem și cum se combat știrile false și teoriile conspirației legate de COVID-19. GHID realizat de Uniunea Europeană

”Nu există COVID-19”, ”medicii sunt plătiți să mintă”, ”spitalele sunt goale”, ”au dat o pandemie pentru a ne vaccina” ”Ei și Big Pharma au de câștigat”, ”sunt interese mari la mijloc”, ”media e plătită să mintă”- o serie de conspirații, teorii și fake news-uri (știri false) sunt rostogolite pe internet încă de la începutul pandemiei de coronavirus care afectează grav întreaga planetă.

În zeci de grupuri de Facebook, live-uri de la persoane fără nicio pregătire medicală, postări apărute din senin pe conturi false dar distribuite masiv, ziare on-line făcute recent, sunt susținute informații false despre COVID-19, care duc la dezinformare și automat la neglijență și răspândirea virusului. 

Pentru a diminua și combate efectul dezinformării, Uniunea Europeană și UNESCO au făcut un ghid de identificare a știrilor false și a conspirațiilor.

Primul pas este să știm ce înseamnă o terorie a conspirației: cel mai simplu și scurt răspuns este: ”credința că anumite evenimente sau fenomene sunt, cumva, manipulate din umbră de către diverse forțe obscure cu scop obligatoriu malefic și pentru a face rău populației”.

Potrivit ghidului Uniunii Europene o teorie a conspirației are șase elemente:

1 un plan secret

2 Un grup de conspiratori (de cele multe ori nu există o entitate identificabilă – sunt ”EI”, ”cei cu interese mari la mijloc”

3 ”dovezi” care susțin existența planului secret și existența ”lor”, a celor ce ”îl pun la cale”

4 Nimic nu este accidental, totul se întâmpla cu un scop ”face parte din plan”

5 Lumea este împarțită în două: cei buni și cei răi

6 Apare un țap ispășitor: ”Gates”, ”Soros” ”Big Pharma”, ”Noua Ordine Mondială”.

Cum apar teoriile conspirației și de ce

Cea mai simplă explicație este că un incident sau un eveniment care este greu de explicat la scară largă (exemplu: cum un virus din China a ajuns în Europa), este reinterpretat cât mai ușor de toată lumea. ”I-au dat drumul cu un scop”.

De cele mai multe ori, explicația vine imediat ”vor să depopuleze planeta” sau ”vor să facă bani mulți de pe  urma medicamentelor”.

Pentru o bună parte a cetățenilor este mai acceptabilă ideea că cineva a făcut ceva, pentru un scop malefic, decât să conștientizeze că planeta se confruntă cu o pandemie și cu un virus nou, despre care încă nu se știu foarte multe lucruri.

Cum prind rădăcini și se transformă în fake-news

Specialiștii în dezinformare și teorii ale conspirației ai UE arată că după ce informația falsă a fost făcută publică este luată ca atare de persoane, fără a mai fi verificată. Automat, vor apărea și cei care aduc ”dovezi”, (în contextul pandemiei de coronavirus: ”cunoști pe cineva infectat?” ” de ce nu dau live din spitale să vedem adevărul”).

Mai mult, lipsa autorităților de a comunica date și cifre este o altă ”dovadă” exemplu: la începutul pandemiei de COVID-19 în România, Grupul de Comunicare Strategică nu a comunicat cazurile pe județe, ci doar o statistică națională. A fost de ajuns pentru adepții teoriei consiprației să ia acestă scăpare a autorităților drept ”dovadă”  – ”nu comunica pentru că nu există”.

De ce se propagă știrile false

De cele mai multe ori, cum este în cazul pandemiei de COVID-19, oamenii acceptă orice informație și mai mult cred că sunt reale, fără a mai pune întrebări sau a căuta și alte surse de informare.

 

Mai mult de atât, majoritatea persoanele răspândesc mai departe aceste teorii În schimb, alte persoane fac acest lucru doar cu scopul de a provoca sau de a manipula în vederea obținerii unor beneficii politice, financiare etc.

Cum trebuie verificată o informație, care cel mai probabil este o frântură dintr-o teorie a conspirației sau o știre falsă

Autorul: Specialiștii UE spun că, în primul rând, trebuie verificat autorul unui astfel de articol. Cine este cel care vorbește despre coronavirus? Dacă este o persoană cunoscută în domeniul medical ( profesorul Molnar Geza – virusolog și epidemiolog, profesorul Alexandru Rafila – membru OMS) pot fi luați ca surse credibile. Dacă este o simplă persoană care face un live pe Facebook din bucătărie, sau un șofer de TIR care se află tot în live, cel mai probabil răspândește o știre falsă.

Surse: cine comunică – dacă informația vine din partea Guvernului: Președinte, Ministrul Sănătății, Grupul de Comunicare Strategică, Direcția de Sănătate Publică este o informație oficilă.

EXEMPLU: Informarea zilnică de la ora 13.00: cazurile la nivel județean sunt comunicate de DSP Alba, iar cele la nivel național de Grupul de Comunicare Strategică. Datele sunt preluate de ziarele județene întocmai cum au fost comunicate de cele două entități. 

Mai mult sursele citate trebuie, de asemenea, să fie credibile, iar informațiile publicate să fie susținute și confirmate și de către alți oameni de știință. De asemenea, informațiile trebuie să fie confirmate și din surse independente (site-uri specializate în așa-numitul „fact checking” – verificarea surselor, a „faptelor” etc.)

 

”Tonul” știrii, cum este prezentată – Dacă autorul începe cu ”lasă că știu eu mai bine”, ”sursă sigură 100%”, persoana respectivă pune întrebări în loc să dea răspunsuri, ”demonstrează” cine este în spatele pandemiei, știe ce urmează să se întâmple, folosește imagini care nu au legătură cu informația – cel mai probabil dezinformează.

Cum se pot combate știrile false și teoriile conspirației

Verifică autorul – ziare online: este un ziar județean cunoscut? oferă informații și știri zilnice? are informații conform cu realitate? citează surse autorizate (DSP, Guvern, IPJ, ISU) – atunci are informații credibile. La fel și în cazul ziarelor naționale.

Dacă e publică, informația apare în mai multe locuri: folosește motoare de căutare (Google) pentru a căuta și alte ziare care au scris despre subiectul respectiv.

Nu da ”share”, ”distribuie” la postările de pe Facebook sau alte site-uri de socializare care au elementele unei posibile știri false. Verifică orice informație.

Sâmbătă, 29 august, la nivelul județului Alba au fost confirmate pozitiv 18 persoane cu noul coronavirus. De la începutul pandemiei au fost înregistrate 1101 de îmbolnăviri. 860 persoane vindecate au fost declarate vindecate. Din păcate s-au înregistrat 43 de decese cauzate de noul virus.

sursă: https://ec.europa.eu/