Reforma a pensiilor „speciale” în forma cerută de Comisia Europeană este prezentată românilor ca o „decizie radicală” de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș și de președintele PSD, Marcel Ciolacu.

Reformei se opune și premierul Nicolae Ciucă, cel care nu consideră că pensiile militarilor și ale angajaților din structurile de forță ale statului, ar fi ”speciale”.

Publicitate

Asta în condițiile în care chiar premierul are o pensie specială de 18.000 de lei. 

Factura pentru România se va ridica la peste un miliard de euro, bani din PNRR. 

Sunt tot mai multe semnale că România este gata să renunțe la banii europeni, pentru a menține avantajele pentru anumite categorii de pensionari.

Marcel Boloș admite într-un interviu că România riscă să piardă peste un miliard de euro dacă ignoră jalonul din PNRR, potrivit Europa Liberă.

Publicitate
Clinica Balneomed Articol 728x90

Potrivit publicației, săptămâna viitoare, reprezentanți ai Comisiei Europene vor veni în România pentru a discuta pe această temă cu guvernul român.

VIDEO: Top 3 cele mai mari pensii speciale din Alba. La polul opus, aproape 21.000 de persoane din județ supraviețuiesc cu pensia minimă

Marcel Boloș spune că dacă s-ar respecta ceea ce scrie în PNRR, atunci jumătate din pensiile de serviciu din România s-ar înjumătăți ca valoare.

Este vorba, conform ministrului, de aproximativ 250 de mii de pensii aflate în plată la acest moment.

Ezitarea autorităților române poate fi descifrată și prin prisma influenței majore pe care o au serviciile de informații, justiția și alte structuri de forță în lumea politică din România.

Publicitate

În ultimii ani, influența acestora a fost tot mai evidentă: de la amplasarea unor personaje cu legături în serviciile secrete în puncte cheie, la intenția de a impune niște legi ale siguranței naționale cu prevederi extreme și până la ”protecția socială” a angajaților din structurile de forță, scoși la pensie extrem de devreme și cu pensii imense.

Calendarul PNRR și reforma pensiilor speciale

Cererea de plată nr. 3, care include și reforma pensiilor speciale, trebuie depusă la Bruxelles până la finalul lunii iunie 2023.

Comisia Europeană are două luni pentru analiză și formularea unor obiecții (deci septembrie 2023)
Discuțiile tehnice între Comisia Europeană și autoritățile române se poate prelungi încă 2-3 luni (cum e cazul cu actuala cerere de plată nr. 2), deci maxim decembrie 2023.

Publicitate

În cazul în care Comisia Europeană decide că România nu a îndeplinit jalonul reformei, ia decizia de a suspenda plata, ceea ce înseamnă că România are blocați suma decisă de Comisie pe baza unui algoritm precis.

Cel mai probabil termen ar fi ianuarie 2024. Iar Marcel Ciolacu, ca premier la acel moment, va avea o problemă majoră de imagine