Curtea de Apel Alba Iulia caută specialişti în limba latină pentru a traduce testamentul contelui Ignatius Batthyany, scris în anul 1798

Se caută traducători din limba latină, care să interpreteze testamentul scris de contele Ignatius Batthyany în anul 1798, privind Biblioteca din Alba Iulia care îi poartă numele. Clădirea şi colecţiile bibliotecii fac obiectul unui proces civil, lung de 18 ani, deschis de Arhiepiscopia Romano-Catolică din Alba Iulia, care solicită în justiţie retrocedarea acestora.

La termenul din 13 septembrie 2016, Curtea de Apel Alba Iulia a solicitat părţilor din proces să propună specialişti care să poată realiza traducerea documentului vechi de aproape 200 de ani din limba latină, în limba română. Aceasta în condiţiile în care pe lista Ministerului Justiţiei nu există traducători autorizaţi de limba latină.

Soluția pe scurt: „Amână cauza la data de 4 octombrie 2016. În temeiul art. 330 alin 3 C.P.C. părţile vor depune la dosar propuneri de specialişti în vederea asigurării traducerii testamentului din limba latină în limba romană. Menţine dispoziţia instanţei de la termenul anterior cu privire la depunerea de către Biblioteca Naţională a României, în măsura în care o deţine, a copiei după inventarul bunurilor mobile care au fost preluate de Statul Român de la Fundaţia Batthyaneum.  Document: Încheiere de şedinţă 13.09.2016”.

Reprezentanţii Bibliotecii Bathyaneum din Alba Iulia au depus la dosar o copie după testamentul contelui Ignatius Batthyany în limba latină, documentul fiind proba principală pe baza căreia instanţa va decide cu privire la proprietatea instituţiei din Alba Iulia. Instanţa a mai cerut Bibliotecii Naţionale depunerea la dosar şi a unei copii după inventarul bunurilor mobile care au fost preluate de Statul Român de la Fundaţia Batthyaneum, potrivit adevărul.ro.

Arhiepiscopia Romano-Catolică solicită anularea unei hotărâri din septembrie 2015 a Comisiei Speciale de Retrocedare din subordinea Guvernului, prin care s-a respins cererea de retrocedare a bibliotecii. Comisia guvernamentală a motivat decizia de respingere prin faptul că ”solicitanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului în cauză la data preluării de către stat. Cele două instituţii sunt părţi principale în dosar, iar ca intervenienţi sunt Biblioteca Naţională prin filiala Bathayaneum din Alba Iulia, Ministerul Culturii şi Ministerul Public.

Biblioteca Naţională a României este actualul administrator al Bibliotecii Batthyaneum, atât în ceea ce priveşte clădirea cât şi colecţiile pe care le deţine. Disputa juridică dintre Statul Român şi Arhiepiscopia Romano-Catolică datează de 18 ani.

În 1998, Guvernul de atunci emitea o ordonanţă de urgenţă prin care se aproba cererea de retrocedare a Bibliotecii Batthyaneum şi a Institutul Astrologic, formulată de către ”comunitatea maghiară din România” pentru Episcopia Romano-Catolică. Deşi a devenit lege, ordonanţa respectivă nu a fost pusă niciodată în aplicare.

Testamentul episcopului Ignatius Batthyany:

  ”Biblioteca a luat fiinţă în 31 iulie 1798, din iniţiativa episcopului romano-catolic al Transilvaniei Batthyani Ignac în cadrul unei fundaţii culturale, în componenţa acesteia intrau un observator astronomic, colecţii de istorie şi de ştiinţe naturale, o legătorie şi o tipografie. Printr-un act de donaţie, înscris în testamentul fondatorului, episcopul Batthyani a înzestrat institutul cu valori imobiliare, decizându-i statutul de instituţie publică administrată de episcopia romano-catolică din Alba Iulia. Tezaurul cultural conservat aici este constituit din manuscrise şi rarităţi tipografice de o incontestabilă valoare documentar ştiinţifică şi bibliofilă. Biblioteca grupează opere medievale tradiţionale (biblii, missale, cărţi ale Părinţilor şi Doctorilor bisericii), alături de ediţii complete ale operelor autorilor greci şi latini sau ale umaniştilor italieni, germani şi francezi, în original, în traduceri”, a declarat reprezentantul bibliotecii, Doina Hendre Biro.

Contele de Batthyan a donat biblioteca sa, denumită ulterior ”Biblioteca Batthyaneum”, ”Bisericii Catolice şi Provinciei Transilvania”. Una dintre cărţile cele mai preţioase din colecţie este un fragment dintr-un manuscris carolingian decorat cu miniaturi, datând din anul 810, scris în latină, cu cerneală de aur, cunoscut sub denumirea de Evangheliarul de la Lorsch.

Biblioteca din Alba Iulia păstrează fragmentul care conţine Evangheliile după Sfântul Marcu şi Sfântul Matei. O altă denumire a acestei cărţi, utilizată mai des în România, este Codex Aureus.

Conform dorinţei donatorului, biblioteca şi institutul trebuiau deschise pentru publicul larg, nu doar pentru credincioşii catolici, şi nu puteau fi deplasate de la Alba Iulia. Biblioteca adăposteşte peste 72.000 de unităţi bibliografice între care cele mai valoroase sunt cele 1.778 de manuscrise (peste o sută fiind manuscrise-codice copiate pe pergament din care 66 anluminate), 571 de incunabule şi aproximativ 24.000 de tipărituri din seria Carte veche. Acestora li se adaugă şi circa 45.000 de documente, dintre care cele 17.200 incluse în arhiva istorică. În prezent, accesul pentru vizitarea Bibliotecii este permis doar pe baza unei cereri care este aprobată în prealabil de reprezentanţii Bibliotecii Naţională.