De ce ne este frică de bătrânețe? Cea mai mare spaimă a adulților maschează alte angoase

De ce ne este frică de bătrânețe: Într-o lume în care tinerețea este idealizată, iar imaginea contează mai mult ca oricând, tot mai mulți adulți recunosc că cea mai mare teamă a lor este bătrânețea. Nu vârsta în sine îi sperie, ci ceea ce vine odată cu ea: fragilitatea, izolarea, boala sau sentimentul de inutilitate.

Specialiștii în psihologie vorbesc despre o anxietate tot mai accentuată legată de îmbătrânire, întreținută și de presiunea socială de „a arăta bine”, de „a fi activ”, de „a rămâne relevant”. Pentru mulți, ideea că la un moment dat nu vor mai fi independenți, că vor deveni povară pentru cei dragi sau că nu vor mai avea un rol clar în societate devine o sursă constantă de neliniște.

Această teamă se instalează adesea în jurul vârstei de 35-45 de ani, când oamenii încep să conștientizeze trecerea timpului, dar poate persista sau chiar crește dacă nu este gestionată.

E un subiect delicat, dar necesar, mai ales într-o societate care investește masiv în produse anti-îmbătrânire și mai puțin în discuții sănătoase despre îmbătrânirea demnă.

Aproape o jumătate dintre adulții lumii se tem însă de bătrânețe, arată studii recente.

Este, din acest punct de vedere, una dintre spaimele cele mai importante ale oamenilor, care pot fi mascate și în alte frici: frica de moarte, de pierdere a controlului, de boală, de schimbare, de marginalizare socială, de singurătate, de pierdere a stimei de sine și multe altele.

Frica de îmbătrânire, cunoscută și ca gerascofobie, devine tot mai pregnantă în rândul adulților, depășind chiar și teama de moarte. Cercetările recente arată:

• Tinerii sunt cei mai îngroziți: 56% dintre adulții cu vârste între 18 și 24 de ani au declarat că le este teamă de procesul de îmbătrânire, comparativ cu doar 21% dintre persoanele de peste 77 de ani – sursa WorldHealth.net.
• Anxietate răspândită: un raport din 2024 indică că aproape o treime dintre respondenți s-au declarat „anxioși” sau „îngroziți” de ideea îmbătrânirii.
• Impact social: 25% dintre femei recunosc că au refuzat invitații sociale de teamă să nu fie „ostracizate” din cauza vârstei

Un studiu citat de Forbes Health, citat de G4Media, relevă și un alt aspect important, oarecum neașteptat: frica de bătrânețe se atenuează pe măsură ce oamenii avansează în vârstă.

Îmbătrânirea este o parte inevitabilă și uneori descurajantă a vieții, dar conform unui sondaj recent al Forbes Health efectuat de OnePoll pe 2.000 de adulți, 47% dintre oameni se tem de vârsta înaintată.

De ce ne este frică de bătrânețe: Nu vă speriați, se atenuează cu vârsta

Pe de altă parte, oamenii par să se teamă tot mai puțin de acest lucru, cu fiecare an în care îmbătrânesc.

Cu toate acestea, multe aspecte ale procesului de îmbătrânire par să fie un motiv de îngrijorare, scriu jurnaliștii publicației.

Potrivit sondajului, 63% dintre adulții americani care au spus că se tem de îmbătrânire sunt cel mai îngrijorați de potențiala scădere a sănătății pe măsură ce îmbătrânesc, urmați de pierderea celor dragi (52%) și de preocupările financiare (38%).

În același timp, 30% dintre respondenți au remarcat o teamă de singurătate și/sau izolare pe măsură ce îmbătrânesc, iar 20% își fac griji că se simt plictisiți sau lipsiți de un scop pe măsură ce îmbătrânesc.

„Concentrarea societății pe tinerețe și capacitate poate provoca anxietate. Reclamele pentru produse anti-îmbătrânire sunt peste tot, întărind ideea că îmbătrânirea este în mod inerent neatractivă.

Unii oameni se tem de îmbătrânire atât de mult încât devine o afecțiune patologică numită gerascophobia (gerascofobie), care duce la gânduri și comportamente iraționale, de exemplu, o fixare asupra sănătății, bolii și mortalității și preocuparea de a ascunde semnele îmbătrânirii”, scriu jurnaliștii de la The Conversation.

Cum putem gestiona frica de bătrânețe?

• Informare realistă – citește studii despre îmbătrânire activă și exemple de persoane care îmbătrânesc sănătos.
  Construirea relațiilor intergeneraționale – petrece timp cu bunicii, implică-te în proiecte de mentorat.
• Mindfulness și acceptare – tehnicile de meditație sau terapia cognitiv-comportamentală pot reduce anxietatea.
• Planificare și prevenție – adoptă stiluri de viață sănătoase acum (dietă, mișcare, evaluări medicale regulate), ca să îți crești încrederea în viitor.

Psihologii recomandă resemnificarea ideii de bătrânețe: nu ca un sfârșit, ci ca o etapă firească, plină de sens și de oportunități de creștere interioară.

Să ne pregătim emoțional, să vorbim deschis despre frici și să construim o relație sănătoasă cu ideea timpului care trece poate fi primul pas către o bătrânețe trăită cu liniște, nu cu teamă.