Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Despăgubiri morale de 25.000 de euro pentru un om de afaceri din Alba Iulia. A dat statul în judecată după ce a fost menținut în arest preventiv


Publicat

itul frantiUn om de afaceri din Alba Iulia a obţinut definitiv în justiţie despăgubiri morale de 25.000 de euro pentru faptul că a fost menţinut timp de circa 90 de zile în arest preventiv în anul 2006 într-un dosar în care a fost achitat în final. Franţi Itul a fost arestat în 11 martie 2006 şi eliberat în 8 iunie 2006 pentru infracţiuni de contrabanda, spălare de bani şi evaziune fiscala. În 2011, omul de afaceri a fost achitat definitiv.

Franţi Itul a chemat în judecată, în 2012, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea acestuia la plata daunelor materiale în sumă de 27.950.366 lei compuse din 6.166.493 lei reprezentând pierderile suferite de grupul de societăţi Itul corespunzător procentelor deţinute de reclamant în fiecare societate, 21.777.052 lei reprezentând pierderile suferite prin neparticiparea la licitaţii, 6.821 lei reprezentând drepturile salariale cuvenite şi neacordate reclamantului pe perioada arestării nelegale, precum şi 500.000 de Euro cu titlu de daune morale pentru repararea prejudiciului cauzat prin erori judiciare.

Prima instanţă, Tribunalul Alba, a decis ca omul de afaceri să primească despăgubiri morale de 50.000 de euro şi drepturile salariale cuvenite în suma de 6.821 lei. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Alba Iulia, instanţă care a pronunţat decizia definitivă în anul 2015. Potrivit acesteia, Franţi Itul va primi 25.000 de euro daune morale, plus contravaloarea salariului neîncasat în perioada cât a fost în arest.

Principalele prevederi ale deciziei pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia:

„Curtea apreciază că suma acordată, 50.000 euro cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit de reclamant este supradimensionată, în raport de circumstanţele de fapt şi de drept ale cauzei şi de coordonatele personale ale reclamantului stabilite şi necontestate în cauză.

Gravitatea prejudiciului moral este un criteriu de stabilire a cuantumului indemnizaţiei, numai orientativ şi nu exact, pe lângă acesta trebuie avut în vedere şi criteriul echităţii. Acest lucru se impune, pentru motivul că suma de bani acordată cu scopul acoperirii prejudiciului moral, trebuie să fie justă echitabilă şi nu exagerată, ţinându-se cont de criteriul gravităţii prejudiciului moral, dar şi de criteriul echităţii.

Este adevărat că privarea de libertate, creează un grav disconfort persoanei căreia i-a fost lezat dreptul la viaţă privată, o perioadă de trei luni şi şapte zile, fiind lipsită de un drept constituţional fundamental, însă, suma de bani acordată de instanţa de fond, în compensarea prejudiciului moral, este una nerealistă, care încalcă principiul echităţii şi echilibrului social. În plus, faţă de cele arătate, la cuantificarea prejudiciului moral, ar fi trebuit să fie avută în vedere compararea cu plăcerile spirituale de care a fost lipsit, prin raportare la posibilităţile de câştig material pe care le-ar fi avut reclamantul dacă se afla în libertate, şi cu situaţia altor persoane din aceiaşi categorie socială, care s-au aflat în libertate.

Se apreciază că suma de 25.000 euro este îndestulătoare în raport de impactul psihic suferit de reclamant şi de familia sa, de consecinţele negative create acestora de cele 3 luni şi 7 zile de arest pe parcursul unui proces penal început în 2002 şi finalizat în anul 2011. (…) Este adevărat că, potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză la instanţa de fond, trei din cele patru firme la care era acţionar reclamantul au înregistrat pierderi în perioada 2001-2004, însă nu s-a dovedit existenţa unui raport de cauzalitate între aceste pierderi şi desfăşurarea procesului penal, respectiv arestarea reclamantului.

Astfel, perioada de arest a fost de 3 luni şi 7 zile, însă declinul a trei dintre societăţi s-a desfăşurat pe o perioada mai lungă. Ori, reclamantul fiind în libertate avea posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea de administrator sau să mandateze altă persoană în locul său, dacă era în imposibilitatea de a se ocupa de firme. Faptul că una dintre societăţi, nu a înregistrat pierderi în acea perioadă, confirmă lipsa legăturii de cauzalitate dintre procesul penal în care a fost implicat reclamantul şi situaţia financiară a firmelor în care avea calitatea de asociat, şi respectiv şi de administrator. Pe de altă parte, procedurile judiciare, chiar dacă s-au desfăşurat pe o perioadă mai îndelungată de timp, nu au impus prezenţa permanentă a reclamantului, astfel încât să nu-şi poată desfăşura activitatea de administrare a firmelor.

Concluziile unei expertize se coroborează de instanţă cu celelalte probe administrate în cauză, neavând singură valoare de adevăr absolut. Judecătorul este acela care interpretează probaţiunea administrată coroborând probele.

Reclamantul solicită un beneficiu nerealizat, invocând imposibilitatea de a vinde bunurile şi părţile sociale deţinute în anul 2001, însă acest beneficiu este doar ipotetic, nefiind un prejudiciu cert, mai ales că nu a existat nici o probă care să ateste faptul că ar fi vrut să vândă însă nu a reuşit.

În mod corect instanţa de fond nu a analizat conceptele economice din expertiza efectuată, căci obiectul acţiunii nu îl constituie analiza situaţiei economice şi a perspectivelor de dezvoltare a societăţilor la care era asociat reclamantul, ci existenţa unei legături de cauzalitate între scăderea activităţii acestora şi desfăşurarea faţă de reclamant a procedurilor judiciare penale. Publicitatea negativă la care a fost supus reclamantul, prin mediatizarea procesului penal, nu este o cauză care să poată fi imputată pârâtului, decizia de a publica o ştire revenind societăţii de presă şi nu celui ce furnizează informaţia”.

Omul de afaceri nu a fost, însă, mulţumit de decizia judecatorilor pe care a atacat-o la Înalta Curte de Casatie, printr-o modalitate extraordinara de contestare. Primul termen al procesului de la instanţa supremă va avea loc la sfârşitul lunii septembrie.

sursa: adevarul.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

803 cazuri COVID și 54 decese în România, în ultimele 24 de ore. Bilanțul parțial, 6 decembrie

Publicat

Au fost înregistrate 803 cazuri noi de COVID, în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise luni, 6 decembrie, de Grupul de Comunicare Strategică. 

Au fost raportate 54 decese (față de 73 în 24 de ore, cu o zi în urmă).

Comparativ, cu o zi în urmă erau raportate 916 cazuri în 24 de ore.

„Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 6 decembrie 2021, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 803 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 54 decese”, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică.

Datele vor fi completate la ora 13.00. Revenim cu amănunte.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Partidul la care s-a angajat Ponta, înglodat în datorii. Banii de la buget, alocați către Pro România, merg direct la executor

Publicat

ponta

Pro România nu va mai beneficia de subvenția lunară de la stat, din cauza datoriilor pe care partidul le are. Autoritatea Electorală Permanentă trimite toți banii către un executor, nu la partid.

Potrivit datelor Autorității Electorale Permanente, Pro România nu mai poate face nici o cheltuială din banii primiți de la bugetul de stat.

În acest an, Pro România a beneficiat de o subvenție de peste 3.2 milioane de lei. Partidul are însă datorii, astfel că Autoritatea Electorală Permanentă a fost informată că trebuie să vireze suma către un executor.

Citește și: Corporația politică prosperă în România. Sumele incredibile primite de partidele politice, în luna septembrie, de la buget

„Este fără precedent. Este pentru prima dată când un partid pierde toată subvenția acordată într-o lună. Este vorba de executări silite”, au declarat surse din AEP.

Potrivit informațiilor obținute de Europa Liberă, Pro România ar putea avea din nou acces la banii publici începând cu luna februarie 2022, dacă nu apar alte executări silite.

Potrivit Europei libere, Pro România încearcă să deblocheze sumele pe care ar fi trebuit să le încaseze de la Autoritatea Electorală Permanentă.

Printre cei care apăreau că încasează salariu de la Pro România, până în luna august, se numără chiar președintele partidului Victor Ponta.

Citește și: Victor Ponta s-a angajat la partidul pe care îl conduce și își dă salariu de 5.000 de euro. Și șeful UDMR s-a angajat la partid

Victor Ponta s-a angajat la propriul partid în poziția de consilier juridic. Câștigă lunar câteva mii de euro din banii publici primiți ca subvenție.

Câți bani lua Ponta și apropiații săi

Europa Liberă a publicat un articol pe acest subiect, după ce a consultat un document al Autorității Electorale Permanente din care reiese că Victor Ponta, președintele Pro România, s-a angajat la propriul partid în calitate de consilier juridic.

Președintele Pro România și-a răsplătit cu salarii de mii de euro foști și actuali colaboratori, printre care și Geanina Pușcașu.

Salariul brut pe care îl primește Ponta în această calitate este de peste 25.000 de lei lunar (5.000 de euro). Victor Ponta apare că lucrează opt ore în fiecare zi pentru salariul net de 15.000 de lei.

Pe lista angajaților Pro România se regăsește și Geanina Pușcașu, fosta consilieră a premierului Ponta. Ea este încadrată drept consultant în management, iar salariul lunar brut este 21.000 de lei (peste 4.000 de euro).

Cel mai mare salariu din banii publici îl încasează secretarul general al Pro România, Alin Văcaru.

Potrivit documentului consultat de Europa Liberă, secretarul general primește un salariu brut lunar de peste 45.000 de lei (9.000 de euro). Un salariu de peste 44.000 de lei este trecut și în dreptul lui Adrian Botilcă, informatician la Pro România.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

PSD vrea să adune companiile energetice de stat într-una singură. MEGA-MIX energetic cu gaze, cărbune, energie verde și nucleară

Publicat

sursa foto: pixabay.com

Liderul PSD Marcel Ciolacu a emis duminică ideea unei companii energetice naționale, care să producă energie dintr-un mix de surse și care să poată asigura într-un interval de 3 – 5 ani independența energetică a României.

Ciolacu spune că traversăm o criză mondială a energiei, care a fost gestionată mai prost în România. „Cred că e momentul, cu o asemenea forță politică, să creăm o companie serioasă, care să producă și verde și nuclear și pe cărbuni și gaze, o companie națională astfel încât în trei, maxim cinci ani România să fie independentă energetic”, a declarat Ciolacu la Antena 3.

Liderul PSD a precizat că la ședința de luni a coaliției sunt doi invitați, ministrul Energiei, care să lămurească situația stocurilor, precum și ministrul Finanțelor.

Ciolacu spune că mixul de energie verde și producție pe cărbune este o abordarea corectă, sugerată de specialiști.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Astăzi se deschide patinoarul din Aiud. Acces fără certificat verde, însă cu masca obligatorie. PROGRAM și TARIFE

Publicat

Patinoarul din municipiul Aiud se deschide luni, 6 decembrie. Potrivit reprezentanților Primăriei, funcționarea patinoarului amplasat în Piața Dr. Constantin Hagea se va face în condițiile impuse de situația epidemiologică.

Astfel, este permis accesul a maximum 75 de persoane deodată, iar purtarea măștii este obligatorie. Pentru accesul pe patinoar nu este necesară prezentarea certificatului verde.

Patinoarul va funcționa în perioada 6 decembrie 2021 – 29 ianuarie 2022 și va fi disponibil zilnic, între orele 12:00 – 22:00, cu excepția zilelor de 25 decembrie 2021 și 1 ianuarie 2022 când patinoarul este închis.

De asemenea, în zilele de 24 și 31 decembrie 2021 patinoarul este disponibil doar între orele 12:00 – 16:00.

Accesul se face pe bază de bilet de intrare.

  • Taxă intrare – 5 lei / persoană
  • Taxă închiriere patine – 5 lei / pereche / intrare

foto: Arhivă, Primăria Aiud

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate