Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Despăgubiri morale de 25.000 de euro pentru un om de afaceri din Alba Iulia. A dat statul în judecată după ce a fost menținut în arest preventiv


Publicat

itul frantiUn om de afaceri din Alba Iulia a obţinut definitiv în justiţie despăgubiri morale de 25.000 de euro pentru faptul că a fost menţinut timp de circa 90 de zile în arest preventiv în anul 2006 într-un dosar în care a fost achitat în final. Franţi Itul a fost arestat în 11 martie 2006 şi eliberat în 8 iunie 2006 pentru infracţiuni de contrabanda, spălare de bani şi evaziune fiscala. În 2011, omul de afaceri a fost achitat definitiv.

Franţi Itul a chemat în judecată, în 2012, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea acestuia la plata daunelor materiale în sumă de 27.950.366 lei compuse din 6.166.493 lei reprezentând pierderile suferite de grupul de societăţi Itul corespunzător procentelor deţinute de reclamant în fiecare societate, 21.777.052 lei reprezentând pierderile suferite prin neparticiparea la licitaţii, 6.821 lei reprezentând drepturile salariale cuvenite şi neacordate reclamantului pe perioada arestării nelegale, precum şi 500.000 de Euro cu titlu de daune morale pentru repararea prejudiciului cauzat prin erori judiciare.

Prima instanţă, Tribunalul Alba, a decis ca omul de afaceri să primească despăgubiri morale de 50.000 de euro şi drepturile salariale cuvenite în suma de 6.821 lei. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Alba Iulia, instanţă care a pronunţat decizia definitivă în anul 2015. Potrivit acesteia, Franţi Itul va primi 25.000 de euro daune morale, plus contravaloarea salariului neîncasat în perioada cât a fost în arest.

Principalele prevederi ale deciziei pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia:

„Curtea apreciază că suma acordată, 50.000 euro cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit de reclamant este supradimensionată, în raport de circumstanţele de fapt şi de drept ale cauzei şi de coordonatele personale ale reclamantului stabilite şi necontestate în cauză.

Gravitatea prejudiciului moral este un criteriu de stabilire a cuantumului indemnizaţiei, numai orientativ şi nu exact, pe lângă acesta trebuie avut în vedere şi criteriul echităţii. Acest lucru se impune, pentru motivul că suma de bani acordată cu scopul acoperirii prejudiciului moral, trebuie să fie justă echitabilă şi nu exagerată, ţinându-se cont de criteriul gravităţii prejudiciului moral, dar şi de criteriul echităţii.

Este adevărat că privarea de libertate, creează un grav disconfort persoanei căreia i-a fost lezat dreptul la viaţă privată, o perioadă de trei luni şi şapte zile, fiind lipsită de un drept constituţional fundamental, însă, suma de bani acordată de instanţa de fond, în compensarea prejudiciului moral, este una nerealistă, care încalcă principiul echităţii şi echilibrului social. În plus, faţă de cele arătate, la cuantificarea prejudiciului moral, ar fi trebuit să fie avută în vedere compararea cu plăcerile spirituale de care a fost lipsit, prin raportare la posibilităţile de câştig material pe care le-ar fi avut reclamantul dacă se afla în libertate, şi cu situaţia altor persoane din aceiaşi categorie socială, care s-au aflat în libertate.

Se apreciază că suma de 25.000 euro este îndestulătoare în raport de impactul psihic suferit de reclamant şi de familia sa, de consecinţele negative create acestora de cele 3 luni şi 7 zile de arest pe parcursul unui proces penal început în 2002 şi finalizat în anul 2011. (…) Este adevărat că, potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză la instanţa de fond, trei din cele patru firme la care era acţionar reclamantul au înregistrat pierderi în perioada 2001-2004, însă nu s-a dovedit existenţa unui raport de cauzalitate între aceste pierderi şi desfăşurarea procesului penal, respectiv arestarea reclamantului.

Astfel, perioada de arest a fost de 3 luni şi 7 zile, însă declinul a trei dintre societăţi s-a desfăşurat pe o perioada mai lungă. Ori, reclamantul fiind în libertate avea posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea de administrator sau să mandateze altă persoană în locul său, dacă era în imposibilitatea de a se ocupa de firme. Faptul că una dintre societăţi, nu a înregistrat pierderi în acea perioadă, confirmă lipsa legăturii de cauzalitate dintre procesul penal în care a fost implicat reclamantul şi situaţia financiară a firmelor în care avea calitatea de asociat, şi respectiv şi de administrator. Pe de altă parte, procedurile judiciare, chiar dacă s-au desfăşurat pe o perioadă mai îndelungată de timp, nu au impus prezenţa permanentă a reclamantului, astfel încât să nu-şi poată desfăşura activitatea de administrare a firmelor.

Concluziile unei expertize se coroborează de instanţă cu celelalte probe administrate în cauză, neavând singură valoare de adevăr absolut. Judecătorul este acela care interpretează probaţiunea administrată coroborând probele.

Reclamantul solicită un beneficiu nerealizat, invocând imposibilitatea de a vinde bunurile şi părţile sociale deţinute în anul 2001, însă acest beneficiu este doar ipotetic, nefiind un prejudiciu cert, mai ales că nu a existat nici o probă care să ateste faptul că ar fi vrut să vândă însă nu a reuşit.

În mod corect instanţa de fond nu a analizat conceptele economice din expertiza efectuată, căci obiectul acţiunii nu îl constituie analiza situaţiei economice şi a perspectivelor de dezvoltare a societăţilor la care era asociat reclamantul, ci existenţa unei legături de cauzalitate între scăderea activităţii acestora şi desfăşurarea faţă de reclamant a procedurilor judiciare penale. Publicitatea negativă la care a fost supus reclamantul, prin mediatizarea procesului penal, nu este o cauză care să poată fi imputată pârâtului, decizia de a publica o ştire revenind societăţii de presă şi nu celui ce furnizează informaţia”.

Omul de afaceri nu a fost, însă, mulţumit de decizia judecatorilor pe care a atacat-o la Înalta Curte de Casatie, printr-o modalitate extraordinara de contestare. Primul termen al procesului de la instanţa supremă va avea loc la sfârşitul lunii septembrie.

sursa: adevarul.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Numărul surprinzător de persoane fără loc de muncă de la Sebeș, ”orașul fără șomeri”. Situația la nivel județean

Publicat

job

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii iulie 2020 în judeţul Alba a fost de 5.672 persoane, în crestere cu 240 persoane (+4,4%) comparativ cu luna anterioara și cu 926 persoane (+19,5%) comparativ cu luna iulie 2019. Sunt cele mai recente date ale Direcției Regionale de Statistică Alba.

Surprinzător, cel de-al doilea oraș ca număr de persoane fără loc de muncă, după Alba Iulia, este Sebeș, ”orașul fără șomeri”.

Structura șomajului în Alba

Femeile reprezentau la această dată 48,2% din numărul total al şomerilor ( 2738 femei).

Structura după nivelul de instruire arată că 62,3% din şomerii înregistraţi sunt absolvenţi ai învăţământului primar, gimnazial şi profesional, 30,6% sunt persoane cu studii liceale şi postliceale şi 7,1% persoane cu studii superioare.

Din numărul total al șomerilor, 50% sunt şomeri neindemnizati (2838 persoane), în timp ce numărul şomerilor aflati in plata a fost de 2834 persoane, din care 21 persoane au primit ajutor de șomaj 50% – absolvenți.

Cel mai mare număr de şomeri înregistrat în luna iulie 2020 la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Alba a fost în oraşele:

Alba Iulia (487 persoane),

Sebeș (413 persoane),

Aiud ( 242 persoane),

Blaj (240 persoane ),

Abrud (221 persoane),

Câmpeni (219 persoane)

Dintre comune, cel mai mare număr de şomeri înregistraţi se remarcă în: Jidvei (386 persoane), Bistra (177 persoane), Rosia Montana (167 persoane), Albac (152 persoane), Scărişoara (145 persoane), Ighiu (142 persoane), Șona (126 persoane), Garda de Sus (119 persoane) si Săsciori (111 persoane).

Ponderea numărului de şomeri înregistraţi în totalul populaţiei cu vârstă de muncă (bărbați 16-65 ani și femei 16-60 ani ), în luna iulie 2020 a fost de 2,4%, 1,5% în mediul urban și 3,5% în rural.

Dintre oraşe, cu cele mai mari ponderi se remarcă: Abrud (6,2%), Câmpeni (4,7%) si Baia de Aries (3,3%), iar cu cele mai mici ponderi orașele Cugir (0,7%), Teiuș (0,9%) și Alba Iulia (1,0%).

În mediul rural cele mai mari ponderi ale numărului de şomeri înregistraţi în numărul total al populaţiei cu vârstă de muncă s-au înregistrat în comunele: Scărişoara (16,4%), Hoparta și Gârda de Sus ( 12,7%), Albac (12,2%), Jidvei (11,4%), Avram Iancu (11,3), Vadu Motilor (10,1%), Roșia Montană (9,4%), iar cele mai mici valori ( sub 1%), în comunele: Stremț (0,5%), Întregalde (0,6%), Salistea (0,7%), Galda de Jos (0,8%), Sântimbru (0,9%), iar in comuna Ceru Bacainți nu se înregistrează nici un șomer

Rata şomajului a fost în luna iulie 2020 de 3,4% (3,2% în iunie 2020 și 2,8% în iulie 2019), peste nivelul înregistrat la nivel național ( 3,3%).

În rândul femeilor rata şomajului a fost de 3,5% (3,3% în iunie 2020 și 2,8% în iulie 2019), iar în rândul bărbaţilor de 3,2% (3,2% în iunie 2020 și 2,9% în iulie 2019).

În funcţie de rata şomajului, judeţul Alba se situează în luna iulie 2020 pe locul 23 în ierarhia județelor ordonate descrescător.

Sursă: Direcția Regională de Statistică Alba

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Tinker, primul telefon românesc destinat pasionaților de jocuri și fotografie. Va costa ”mai puțin decât salariul minim”

Publicat

Compania românească CryptoDATA va lansa la începutul lunii octombrie un device destinat celor pasionați de jocuri, dar și fotografilor.

Este vorba despre un dispozitiv asemănător unui telefon care este în același timp un aparat foto foarte performant, un minicomputer, o consolă de jocuri și un dispozitiv pentru comunicare, au precizat reprezentanții companiei.

Produsul celor de la CryptoDATA se va numi TINKER și, potrivit acestora, va costa mai puțin decât salariul minim din România.

TINKER are un procesor cu o arhitectură mai specială pentru a împărți sarcinile și a-l face mai eficient și o baterie de 4.600 mAh.

Camerele telefonului sunt performante (48 MP) și au integrat un modul de inteligență artificială. Ecranul este full display, iar camera nu afectează ecranul.

De asemenea, TINKER vine la pachet cu o serie de accesorii destinate pasionaților de jocuri.

”Ca strategie a companiei, ne-am propus să dezvoltăm și produs pentru publicul larg. Astfel, aducem pe piață un produs cu performanțe ridicate la un preț mai mic decât salariul minim din România. Prin aceste produsele companiei noastre dorim să ajutăm la digitalizarea României și vrem ca oamenii să își poată permite o tehnologie de ultimă generație pentru a le îmbunătăți viața. Consider că toată lumea trebuie să aibă acces la informații și să poată lucra și accesa orice foarte rapid”a declarat pentru G4Media Ovidiu Toma, CEO al companiei.

CryptoDATA este o companie care dezvoltă tehnologii înalte în domenii precum securitatatea cibernetică, telecomunicațiile criptate, inteligența artificială și soluțiile blockchain.

În urmă cu puțin timp, a lansat în atmosefera înaltă a Pământului primul ansamblu de echipamente pentru a testa comunicarea globală encriptată Voice Over Blockchain Protocol.

Compania are în plan să lanseze și un vehicul electric, concept care o să integreze mai multe tehnologii dezvoltate de companie.

Compania nu a dat deocamdată publicității imagini cu noul telefon. Lansarea va avea loc la începutul lunii octombrie.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Strângere de semnături pentru eliminarea măștilor din școli, la Alba Iulia. Câteva persoane, adunate în fața Prefecturii

Publicat

Mai multe persoane s-au adunat sâmbătă în fața Instituției Prefectului Alba, pentru a strânge semnături împotriva utilizării măștilor în unitățile de învățământ. Evenimentul ”Părinți împotriva Școlilor de Corecție” a fost anunțat pe Facebook. 

Primii participanți la acțiune au fost întâmpinați de jandarmi, care le-au explicat regulile unei asemenea întâlniri.

Acțiunea a început conform anunțului de pe Facebook, în jurul orei 16.00, însă participarea a fost foarte restrânsă. Doar câteva persoane, printre care și doi copii, au răspuns apelului.

”Copiii nu fac boala, nu s-a dovedit faptul că cei asimptomatici transmit 100% virusul, deci este discutabil. Din Uniunea Europeană, doar 5 țări au impus obligativitatea purtării măștii de către copii și în România, vârsta de la care este obligatorie purtarea măștii este cea mai mică, 6 ani. Mi se pare că suntem mai exigenți decât restul Europei… din punct de vedere al sistemului medical, suntem codașii Europei. De ce suntem atât de draconici cu copiii, având în vedere că noi ca adulți  nu respectăm regula purtării măștii este un semn mare de întrebare și cred că ar trebui protestat, măcar să fim auziți că ni se pare aberantă această măsură” a spus una dintre participantele la acțiune.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Decizie cu impact post-electoral major: PSD și Pro România au bătut palma pentru crearea de majorități la nivel local

Publicat

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, sâmbătă, că în urmă cu câteva zile a semnat cu liderul Pro România, Victor Ponta, „un acord de creare de majorităţi la consiliile judeţene, consiliile locale, un fel de acord post electoral”.

Aceasta înseamnă că după alegeri, cele două formațiuni își vor uni forțele pentru a încerca să obțină cât mai multe posturi de viceprimar și de vicepreședinte al consiliilor județene.

„Cu adevărat, acum câteva zile am semnat cu Victor Ponta un acord de creare de majorităţi la consiliile judeţene, consiliile locale, un fel de acord post electoral.

Şi aţi văzut decizia Comitetului Politic Naţional pentru a merge singuri pentru alegerile din 6 decembrie, într-un fel în oglindă cu decizia Gabrielei Firea de a candida singură, fără aranjamente politice, pe care cetăţenii câteodată nu le percep, pentru Primăria Generală a Capitalei”, a susţinut Ciolacu.

Declarația poate fi urmărită de la minutul 11,25.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate