Legea pensiilor speciale: Înalta Curte atacă din nou la CCR modificările care îi vizează pe magistrați. Motivele invocate

Legea pensiilor speciale: Judecătorii de la Instanța supremă au decis, vineri, sesizarea Curții Constituționale în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Decizia a fost luată în unanimitate – 102 voturi.

Magistrații au fost convocați de președintele Instanței supreme, Lia Savonea, pentru a-și exprima poziția, în cadrul Secțiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale, potrivit Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Instanței supreme, Victor Alistar, a explicat că, în opinia judecătorilor, legea în cauză a fost construită ”pe o realitate contrafactuală” și lipsesc orice fel de date care să arate impactul economic al aplicării acestui act normativ.

”Analiza a reliefat următoarele aspecte care fac soluția normativă, în opinia Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și în concordanță cu jurisprudența anterioră a Curții Constituționale, incompatibilă cu regulile Constituției.

Motivele de neconstituționalitate extrinseci: caracterul de urgență al proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală pentru următoarele motive.

Pe de o parte, invocarea condiționalităților jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context și este neconformă cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană, obiectul acestor comunicări ale Comisiei nefiind stabilirea modalității de pensionare, care fusese anterior apreciat ca îndeplinit, ci propunerea inițială referitoare la supraimpozitare”, a spus Alistar.

Printre motivele de neconstituționalitate intrinseci, Victor Alistar a enumerat neclaritatea și imprevizibilitatea legii.

”Legea încalcă obligațiile constituționale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilității și predictibilității consacrate de articolul 1 aliniatele 3 și 5 din Constituția României. În concret, legea utilizează termeni juridici inexistenți în fondul normativ și nedefiniți în conținutul prezentei propuneri normative, creând neclaritate și imprevizibilitate”, a mai spus Alistar.

În plus, Curtea Supremă susține că proiectul îi discriminează pe magistrați în raport cu alte categorii care beneficiază de pensii speciale.

”Legea afectează principiul securității raporturilor juridice, creând în mod cumulativ modificări abrupte ale statutului magistratului fără o tranziție reală.

Astfel, contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eșalonarea vârstei de pensionare, eșalonarea vechimii în muncă și eșalonarea eliminării perioadelor asimilate pentru vechimea în specialitate, 45% dintre magistrații în funcție au o creștere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creștere bruscă la 60-64 de ani.

Deci, discutăm de o estimare de 66% dintre magistrații în funcție.

Un alt considerent reținut – legea creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși magistrații sunt singurii care au statut constituțional garantat.

La toate categoriile, standardul minim de calcul este de 65% din indemnizațiile brute. La magistrați este mult inferior.

Comparativ cu celelalte categorii de beneficiare de pensii de serviciu, numai în cazul magistraților plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din net, la alte categorii existând limitări raportate la valoarea netă mult superioare, de la 80% în sus.

Discriminarea este evidentă și nejustificată, raportat la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului, în condițiile în care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraților este minim raportat la totalul cheltuielilor pensiilor de serviciu”, a precizat Alistar.

Ulterior, Instanța supremă a dat un comunicat de presă în care enumeră motivele pentru care consideră această lege ca fiind neconstituțională:

• discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
• încalcă brutal independența justiției;
• elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați;
• încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO;
• încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale;
• utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept.

”Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.

Legea încalcă independența justiției raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO și ale CCR.

Toate aceste instanțe au pronunțat decizii exprese și explicite care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției.

Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual și prin aceasta încalcă principiul supremației Constituției și caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, mai spune Instanța supremă.

De asemenea, judecătorii consideră că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos și discriminatoriu pentru magistrați în privința dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situații similare sau analoage (alți beneficiari ai unor pensii de serviciu).

În plus, în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.

”În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparțin celorlalte categorii profesionale (magistrați, grefieri, funcționari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic și consular al României, personal aeronautic civil navigant și personalul Curții de Conturi).

Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraților, dar altele decât cele ale sistemului de apărare și ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.

Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei.

Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale și riguroase a necesității modificării cadrului legal doar în ce privește pe magistrați”, mai spune ICCJ.

Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmarea a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție.

CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.