Din 1 ianuarie, România preia preşedinţia Consiliului Europei. Responsabilităţi şi cazurile sensibile

România preia oficial de marți, 1 ianuarie 2019, de la Austria, Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Va avea această responsabilitate timp de şase luni, până în 30 iunie 2019.

Președinția Consiliului se asigură prin rotație între statele membre ale UE la fiecare 6 luni. În cursul acestei perioade de 6 luni, Președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.

Statele membre care dețin Președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele 3 țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.

Trioul actual este alcătuit din președințiile Estoniei, Bulgariei și Austriei.

Consiliul Uniunii Europene este parte a legislativului Uniunii Europene, alături de Parlamentul European. Este format din miniștrii celor 28 de state membre UE și se reunește în 10 formate: Agricultură și pescuit, Competitivitate, Afaceri economice și financiare, Mediu, Ocuparea forței de muncă, politică socială, sănătate și consumatori, Educație, tineret, cultură și sport, Afaceri externe, Afaceri generale, Justiție și afaceri interne, Transporturi, telecomunicații și energie.

Reuniunile sunt prezidate de ministrul statului care deține președinția Consiliului UE. La Consiliul JAI reuniunile vor fi prezidate fie de ministrul de Interne, Carmen Dan, fie de ministrul Justiției, Tudorel Toader.

În schimb, Consiliul Afaceri Externe este, de regulă, prezidat de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, italianca Federica Mogherini, membră a Comisiei Europene.

Ceremonia oficială de preluare a Președinției Consiliului UE de către România va fi în 10 ianuarie 2019, la București. Sunt aşteptaţi să participe președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, și comisarii europeni.

România este „din punct de vedere tehnic foarte bine pregătită” pentru misiunea de şase luni, a declarat Juncker pentru ziarul german Welt am Sonntag. „Dar cred că guvernul de la Bucureşti nu a înţeles pe deplin ce înseamnă să prezidezi ţările UE”, a adăugat el.

Atribuţiile Consiliului UE:

– negociază și adoptă legislația UE, în majoritatea cazurilor împreună cu Parlamentul European, prin codecizie

– coordonează politicile statelor member (economice și bugetare ale statelor UE, consolidarea guvernanței economice în UE, politicile de educație, cultură, tineret și sport, politica de ocupare a forței de muncă – orientări și recomandări pentru statele membre)

– dezvoltă politica externă și de securitate comună a UE

– încheie acorduri internaționale (acordă, printre altele, mandat Comisiei Europene de negociere, în numele UE, a acordurilor UE cu țările care nu sunt membre UE și cu organizațiile internaționale)

– adoptă bugetul UE

Misiuni principale pentru Președinția Consiliului UE:

– planificare şi conducere a reuniunilor din cadrul diferitelor formațiuni ale Consiliului (cu excepția Consiliului Afaceri Externe) şi ale grupurilor sale de lucru; România asigură un cadru corect de negociere

– reprezentarea Consiliului UE în relaţiile cu celelalte instituţii ale Uniunii, în special cu Comisia Europeană şi cu Parlamentul European

– asumarea reprezentării Uniunii Europene în dialog cu partenerii externi, prin înlocuirea temporară a Înaltului Reprezentant, în situațiile în care acesta nu poate participa. Obligaţiile concrete sunt asigurarea resurselor necesare pentru prezidarea la Bruxelles a reuniunilor ministeriale, la nivel de ambasadori şi a peste 150 de grupuri de lucru de la nivelul Consiliului. În acest format se negociază 200 – 300 de dosare legislative pe parcursul a peste 1.500 de întâlniri formale şi informale.

Dosare sensibile: Brexit și Schengen

Cele mai sensibile dosare pe timpul Președinției Române la Consiliul UE sunt:

– aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen

– Brexit: pe 29 martie 2019, în timpul Președinției României la Consiliul UE, regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord ar urma să părăsească Uniunea Europeană

În martie 2017, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a lansat Cartea Albă cu 5 scenarii pentru viitorul UE:

– continuăm pe același drum: UE-27 se axează pe realizarea agendei sale de reforme pozitive

– accent exclusiv pe piața unică: UE-27 se re-axează treptat pe piața unică

– cei care doresc mai mult realizează mai mult: UE-27 permite cooperarea mea strânsă între statele membre care doresc să realizeze mai mult în anumite domenii

– mai puțin, dar mai eficient: UE-27 se axează pe obținerea de rezultate mai multe și mai rapide în anumite domenii de politică, acționând mai puțin în celelalte

– mult mai mult, împreună: statele membre decid să realizeze mai mult, colaborând în toate domeniile de acțiune.

Cele 5 scenarii pentru viitorul Uniunii Europene și viitorul buget multianual al UE vor fi discutate la Summit-ul informal al șefilor de stat și de guvern din statele membre UE, care va avea loc la Sibiu, pe 9 mai 2019.

surse: hotnews.ro, consilium.europa.eu