Divorţul prin acordul soţilor. Ce prevede legea, acte necesare şi procedura din noul Cod Civil

Divorţul poate fi pronunţat şi prin acordul soţilor, la notar sau la ofiţerul de stare civilă. Noul Cod Civil prevede modul în care, prin hotărârea celor două persoane care doresc desfacerea căsătoriei, se pot obţine documentele ce oficializează această decizie.

Divorţul poate avea loc prin acordul soţilor (la cererea ambilor soţi sau a unuia dintre soţi acceptată de celălalt), atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, la cererea unuia dintre soţi (după o separare în fapt care a durat cel puţin 2 ani) ori la cererea aceluia dintre soţi a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei, scrie legestart.ro.

Divorţul prin acordul soţilor pe cale administrativă sau prin procedură notarială

În cazul în care nu au copii minori, născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, ofiţerul de stare civilă / notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, eliberându-le un certificat de divorţ, potrivit legii.

Însă divorţul prin acordul soţilor nu poate fi admis dacă unul dintre soţi este pus sub interdicţie.

Cererea de divorţ se depune de soţi împreună. Prin excepţie, cererea de divorţ se poate depune la notarul public şi prin mandatar cu procură autentică.

Ofiţerul de stare civilă sau notarul public înregistrează cererea şi le acordă un termen de reflecţie de 30 de zile.

La expirarea acestui termen, soţii se prezintă personal, iar ofiţerul de stare civilă / notarul public verifică dacă soţii stăruie să divorţeze şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat.

Dacă soţii stăruie în divorţ, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public eliberează certificatul de divorţ fără să facă vreo menţiune cu privire la culpa soţilor.

La desfacerea căsătoriei prin divorţ, soţii pot conveni să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei.

Dacă există copii minori născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, divorţul poate fi constatat la notar. Soţii trebuie să cadă de acord asupra numelui de familie pe care să îl poarte după divorţ, exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi, stabilirea locuinţei copiilor după divorţ, modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat şi fiecare dintre copii, precum şi stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor.

Ofiţerul de stare civilă / notarul public respinge cererea de divorţ dacă din raportul de anchetă socială rezultă că acordul soţilor privind exercitarea în comun a autorităţii părinteşti sau cel privind stabilirea locuinţei copiilor nu este în interesul copilului.

În cazul în care soţii nu cad de acord asupra numelui de familie pe care să îl poarte după divorţ ori al exercitării în comun a drepturilor părinteşti, aceştia se pot adresa instanţei de judecată.

sursa: legestart.ro