Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Doi soţi din Blaj îşi obligau copiii să cerşească şi să întreţină relaţii sexuale cu străini pentru 30 de lei. Judecătorii au MOTIVAT arestarea

Publicat

Soţii Gheorghe şi Maria Voina, din Blaj, arestaţi preventiv pentru trafic de minori, viol şi incest, după ce oamenii legii au descoperit că-şi abuzau sexual copiii minori şi îi obligau să practice cerşetoria, rămân după gratii. Curtea de Apel Alba Iulia le-a respins recursul şi a menţinut decizia de arestare preventivă. Din motivarea judecătorilor în luarea acestei decizii, rezultă că oamenii legii au apreciat că inculpaţii reprezintă un pericol social şi trebuie privaţi de libertate.

Aceştia îşi obligau cei trei copii minori pe care îi aveau în îngrijire să cerşească, iar, în cazul în care nu se întorceau acasă cu bani, îi pasau la diferite persoane pentru a întreţine raporturi sexuale contra unor sume cuprinse între 30 şi 50 de lei, pe care îi aduceau părinţilor. Copiii erau bătuţi şi abuzaţi chiar de propriii părinţi.

Vă prezentăm integral motivarea judecătorilor Curţii de Apel Alba Iulia, prin care s-a menţinut măsura arestării preventive pentru soţii Voina:

„Prin Încheierea penală nr.12 din 05 Aprilie 2012 pronunţată de Tribunalul Alba – Secţia penală în dosar nr. 3193/107/2012 s-a admis propunerea de arestare preventivă formulată de D.I.I.C.O.T.– Serviciul Teritorial Alba Iulia şi în baza art. 149 /1 Cod procedură penală, raportat la art. 148 lit. b) şi f) Cod procedură penală şi art. 143 Cod procedură penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor V.G. şi V.M. pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 06.04.2012 până la data de 04.05.2012, dispunându-se , potrivit art.149/1 alin.10 şi 11 C.pr.pen. ca măsura arestării să fie executată începând cu data de 06.04.2012 până la data de 04.05.2012.

Pentru a pronunţa această încheiere penală s-a reţinut, în esenţă, de către judecătorul de fond că prin propunerea înregistrată la această instanţă la data de 05.04.2012 , Ministerul Public – D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Alba a solicitat luarea măsurii arestării preventive împotriva inculpaţilor V.G. şi V.M. pentru săvârşirea a trei infracţiuni de trafic de minori prev. de art. 13 alin.1,2, şi 3 din Legea nr. 678/2001 şi o infracţiune de trafic de persoane prev. de art. 12 alin.1,2, lit.a) din Legea nr. 678/2001, fapte aflate în concurs de real potrivit art. 33 lit.a) Cod penal, infracţiuni pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale prin ordonanţa procurorului din 05.04.2012 , motivat de aceea că cei doi inculpaţii, părinţii minorei V.M.C. (…), au obligat-o pe minoră să practice cerşetoria în folosul lor, minora fiind bătută dacă nu reuşea să câştige suficienţi bani, iar în cazul în care nu făcea suma de bani impusă de părinţi din cerşetorie întreţinea relaţii sexuale cu diferite persoane cu sume între 30-50 lei, bani pe care îi ducea părinţilor.

S-a mai reţinut în propunerea de arestare că învinuiţii folosesc aceleaşi metode şi mijloace faţă de celălalt copil minori V.V.F.(…), cât şi fiica majoră V.B. (persoană cu handicap major) pe care îi trimit la cerşit, iar în situaţia care nu câştigă sume de bani corespunzătoare sunt bătuţi de către învinuitul V.G..

S-a motivat de către procuror prin propunerea de arestare preventivă că în cauză sunt îndeplinite cerinţele cazurilor de arestare preventivă prevăzute de art. 148 lit. b) şi f) Cod pr.p.

Examinând propunerea de arestare preventivă prin prisma dispoziţiilor art.149/1 C.pr.pen., Tribunalul a reţinut, în esenţă, că în raport de actele şi lucrările dosarului de urmărire penală în cauză că sunt întrunite atât cerinţele art.143 C.pr.pen., cât şi ale art.148 lit.b) şi f) C.pr.pen.

Astfel, în cauză sunt indicii temeinice de vinovăţie că inculpaţii au săvârşit faptele menţionate mai sus şi care sunt prevăzute de legea penală şi pentru că lăsarea lor în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.

În ce priveşte disp. art. 148 lit.b C.p.p. în cauză există probe că inculpaţii s-au înţeles să determine pe V.B. şi V.A. să nu facă afirmaţii în dauna lor, aspect care reiese din procesele verbale de interceptare a convorbirilor telefonice şi este confirmat de declaraţiile celor două victime care au un comportament specific învăţat conform instruirii făcute de inculpaţi.

În ceea ce priveşte art.148 lit.f) C.pr.pen. sunt întrunite ambele condiţii întrucât faptele pentru care sunt cercetaţi inculpaţii sunt pedepsite de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani şi lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică date fiind modul şi mijloacele de săvârşire a faptelor, caracterul repetat al acestora şi întinderea în timp, vârsta persoanelor vătămate, scopul josnic în realizarea căruia au acţionat inculpaţii şi nu în ultimul rând atitudinea inculpaţilor de negare categorică a faptelor, în pofida probelor aflate la dosar, de neacceptare a faptului că au încălcat legea şi de lipsa regretului pentru ceea ce au făcut.

Pericolul pentru ordinea publică ar impune a fi analizat din perspectiva consecinţelor devastatoare pe care conduita inculpaţilor a avut-o asupra dezvoltării victimelor minore.

Faţă de cele expuse, Tribunalul a admis propunerea formulată de Ministerul Public – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Alba Iulia.

Împotriva acestei încheieri penale au declarat recurs, în termen, nemotivat în scris inculpaţii V.G. şi V.M..

În susţinerea orală a motivelor de recurs recurenţii inculpaţi, personal şi prin apărătorul desemnat din oficiu, au solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii penale atacate şi rejudecând cauza a se dispune respingerea propunerii de arestare preventivă, iar, în subsidiar, luarea unei măsurii preventive fără privare de libertate, întrucât, pe de o parte, încheierea atacată nu este motivată în fapt şi în drept, fiind preluate pasaje din propunerea formulată de către parchet, că starea de fapt reţinută în propunerea de arestare este în contradicţie cu probatoriul administrat în cauză şi nu poate duce la arestarea preventivă a inculpaţilor; se mai arată că la dosar nu există date din care să rezulte că inculpaţii vor încerca zădărnicirea aflării adevărului şi că nu sunt întrunite cerinţele temeiului de arestare prevăzută de art.148 lit.f Cod procedură penală privind pericolul social concret pentru ordinea publică pericol care însă raportat la acest moment se regăseşte doar din limitele de pedeapsă ale infracţiunii reţinute în sarcina inculpaţilor iar pe analiza încheierii şi declaraţiile date de inculpaţi nu se poate lua măsura arestului preventiv faţă de cei doi inculpaţi.

O altă critică priveşte încălcarea dreptului la apărare al inculpatului V.G. în contextul în care acesta a fost audit de procuror în prezenţa unui apărător din oficiu, dar la dosar nu există împuternicirea avocaţială.

Analizând legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate prin prisma motivelor invocate de inculpaţii recurenţi, precum şi din oficiu, conf. art. 385/6 alin. 3 şi art. 385/9 alin.3 Cod pr. pen., cu referire la art. 68/1, 143, 146, 148 Cod procedură penală, Curtea de Apel constată că recursul declarat de inculpaţi sunt nefondate pentru cele ce se vor arăta în continuare:

Conform art. 148 C.p.p. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în art. 143 C.p.p. şi dacă există vreunul din cazurile prev. de 148 lit. a) – f ) C.p.p.

Examinând considerentele încheierii penale suspuse actualului control de legalitate, Curtea de Apel constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţi au fost art. 143, 146, 148 lit. b) şi f) Cod pr. penală.

Aspectele reţinute de către instanţa de fond în încheierea penală supusă actualului control de legalitate, sunt însuşite de către Curtea de Apel, deoarece ele au fundamentare faptică în probatoriul cauzei şi corespund în materia luării măsurii arestării preventive.

Deşi inculpaţii recurenţi au susţinut atât personal cât şi prin apărătorul legal că nu există probe sau indicii temeinice că ei au comis faptele pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, Curtea de Apel, examinând actele şi lucrările dosarului de urmărire penală, apreciază că în cauză sunt întrunite exigenţele art. 68/1 şi 143 Cod procedură penală şi ale art. 5 paragraf 1 lit. c) Convenţia ( europeană) a drepturilor omului (denumită în continuare CEDO).

În concret, probele administrate în dosar de către organele judiciare relevă existenţa unor motive plauzibile de a bănui că începând cu anul 2008 cei doi inculpaţii, părinţii minorei V.M.C. (născută la 5.03.1999 ), au obligat-o pe minoră să practice cerşetoria în folosul lor, minora fiind bătută dacă nu reuşea să câştige suficienţi bani, iar în cazul în care nu făcea suma de bani impusă de părinţi minora de frica părinţilor întreţinea relaţii sexuale cu diferite persoane cu sume între 30-50 lei, bani pe care îi ducea părinţilor.

Mai rezultă din actele de urmărire penală că există motive legitime de a bănui că tot începând cu anul 2008 inculpaţii în calitate de părinţi ai minorului V.V.F.(…), şi ai victimei majore V.B. (persoană cu handicap major) i-a obligat pe copii lor să cerşească , iar în situaţia care nu câştigau sume de bani corespunzătoare erau bătuţi de către inculpatul V.G..

Relevante sub acest aspect sunt declaraţiile victimelor minore V.M.C. şi V.V.F., declaraţiile victimei V.B., declaraţiile martorilor B.L.H., B.I., G.E.A., P.M.A., V.A., S.A., R.V., actele întocmite de D.G.A.S.P.C. Alba cu privire la minorii V.M.C. şi V.V.F..

Nu mai puţin relevante sub aspectul indicilor temeinicie sunt procesele –verbale de redare a înregistrărilor telefonice, precum şi adresa Poliţiei Blaj, jud. Alba din care rezultă că în perioada 2008-2012 minorii, cât şi inculpaţii au fost sancţionaţi contravenţional de mai multe ori pentru cerşetorie.

Aşa fiind, criticile formulate de inculpaţii recurenţi referitoare la lipsa probelor sau indiciilor temeinice nu sunt fondate, urmând a fi respinse.

Nu este de neglijat a se preciza sub aspectul analizat că potrivit jurisprudenţei constante a CEDO, faptele care ar putea da naştere unei bănuieli legitime nu trebuie să fie de acelaşi nivel cu cele necesare pentru a justifica o condamnare (cauza Brogan c. Regatului Unit), fiind suficientă existenţa unor indicii din care să rezulte bănuiala rezonabilă a comiterii faptelor.

Şi în ce în ce priveşte aspectele reţinute de instanţa de fond în hotărârea penală atacată cum că în cauză este incident cazul de arestare prevăzut de art.148 lit.b) C.pr.pen., sunt însuşite de instanţa de control judiciar.

Potrivit art. 148 lit.b) C.pr.pen. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în art. 143 Cod pr.p. şi există date că inculpatul încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influenţarea unei părţi, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă.

Curtea în raport de actele dosarului apreciază că în cauză există date din care rezultă că inculpaţii încercă să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea victimelor .

În acest sens este de precizat că inculpaţii V.G. şi V.M. constant nu au recunoscut comiterea faptelor, iar declaraţiile victimelor, constituie cel puţin la acest moment procesual, indicii în ce priveşte comiterea faptelor de către inculpaţi. Ori, date fiind relaţiile dintre inculpaţi şi victime este dincolo de orice dubiu că inculpaţi vor încerca să-i determine pe minori, victime ale activităţii lor ilicite să-şi modifice declaraţiile în scopul zădărnicirii aflării adevărului.

Curtea examinând actele şi lucrările dosarului constată că inculpaţii recurenţi prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, fiind îndeplinite cerinţele art. 148 lit. f) Cod procedură penală, aşa cum corect a apreciat judecătorul de fond.

Pentru a se realiza cerinţa înscrisă în art. 148 lit. f) C.pr. pen. este necesară existenţa cumulativă a două condiţii, respectiv, cea referitoare la pedeapsă, cât şi cea referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică.

Potrivit dispoziţiilor art.148 Cod pr.penală şi art.136 C.pr.p., la alegerea măsurii preventive, judecătorul va ţine seama de gradul de pericol social al faptei în raport cu care exista presupunerea rezonabilă că s-a comis de cei vizaţi.

Sub aspectul pericolului concret pentru ordinea publică, Curtea reţine că, pericolul concret pentru ordinea publică poate fi dedus în lipsa unor criterii legale exprese, fie dintr-un pericol social concret deosebit de ridicat al faptei, fie din circumstanţele personale ale inculpatului .

Potrivit dispoziţiilor art. 5 din Convenţia (europeană) a drepturilor omului (denumită în continuare CEDO) şi art. 23 din Constituţie, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârşit o infracţiune sau există motive temeinice a crede în necesitatea de a împiedica să se săvârşească o nouă infracţiune, fiind necesară, astfel, apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.

Curtea de Apel reţine că infracţiunile pentru care recurenţii inculpaţi sunt cercetaţi penal prezintă o gravitate deosebit de mare, decurgând din modalitatea comiterii faptelor, urmarea gravă produsă şi scopul urmărit – obţinerea unor beneficii materiale prin exploatarea propriilor copii, astfel că faptele de care sunt acuzaţi sunt de natură a genera un sentiment de nelinişte şi nesiguranţă în rândul colectivităţii, generată de rezonanţă socială negativă că persoane asupra cărora planează astfel de acuzaţii sunt judecate în stare de libertate.

Astfel, raportat la natura infracţiunii imputate recurenţilor, modalitatea şi împrejurările concrete în care se presupune că s-au comis faptele duc la concluzia că lăsarea în libertate a inculpaţilor recurenţi V.G. şi V.M. prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Este adevărat, că într-o practică constantă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că nu se justifică privarea de libertate a unei persoane doar pe baza prezumţiei dată de gravitatea faptei pentru care este cercetat inculpatul şi pe baza unui pericol ipotetic de a se sustrage urmăririi penale sau de a săvârşi o altă infracţiune. Însă, tot la fel de adevărat este că aceeaşi curte a decis în mod constant că dacă indicii concrete impun luarea în considerare a unui interes public ce are a fi protejat precumpănitor, în pofida prezumţiei de nevinovăţie, faţă de regula respectării libertăţii individuale fixată de Convenţie, menţinerea în detenţie a unui acuzat este legitimă ( CEDH,26 ianuarie 1993, W.c/Suisse, 13 iulie 1996,Van der Tang c/Espagne, 6 noiembrie 2003, Pantano c/ Italie), aşa cum este cazul în speţă.

Analizând măsura arestării preventive a inculpatului şi din perspectiva dispoziţiilor art. 5 paragraf 1 lit. c) din Convenţie, Curtea de Apel constată că sunt îndeplinite exigenţele acestui text de lege, arestarea inculpaţilor fiind legitimă.

În ce priveşte motivul de recurs referitor la nemotivarea hotărârii penale atacate, Curtea, contrar susţinerilor recurenţilor inculpaţi, constată că faptele pentru care sunt acuzaţi inculpaţii au fost expuse pe larg, iar temeiurile care justifică luarea măsurii arestării preventive pentru fiecare inculpat au fost arătate în motivare.

În aceeaşi ordine de idei, se apreciază că instanţa de fond a motivat hotărârea judecătorească prezentând argumente suficiente pentru a permite instanţei de control judiciar verificarea lor, astfel că invocarea nulităţii relative a hotărârii penale recurate nu este întemeiată.

Nici susţinerile referitoare la încălcarea dreptului la apărare al inculpatului V.G. nu sunt întemeiate, acesta fiind audiat de către organele de urmărire penală în prezenţa unui apărător legal, care a şi semnat declaraţia acestuia.

Faţă de considerentele expuse, Curtea, constată că, în această fază incipientă a procesului penal, nu se impune luarea unei măsuri alternative neprivative de libertate împotriva inculpaţilor recurenţi. De asemenea, şi pentru buna desfăşurare a cercetării judecătoreşti, este justificată menţinerea măsurii arestării preventive a inculpaţilor (Matznetter vs. Austria).

Aşa fiind, Curtea, în baza disp. art. 385/15 pct. 1 lit. b ) Cod pr. p. va respinge recursul declarat de inculpaţii V.G. şi V.M..

Ca o consecinţă a acestei soluţii şi raportat la dispoziţiile art. 192 al. 2 Cod pr. p. vor fi obligaţi inculpaţii recurenţi la plata sumei de câte 180 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E :

Respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpaţii V.G. şi V.M. împotriva încheierii penale nr. 12 din 05 aprilie 2012 pronunţate de Tribunalul Alba – Secţia penală.

În baza dispoz. art. 192 alin.2 C.pr.penală obligă pe numiţii recurenţi inculpaţi la plata sumei de câte 180 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Onorariile apărătorului desemnat din oficiu pentru numiţii recurenţi în sumă de câte 100 lei, se vor avansa din fondurile Ministerului Justiţiei”.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

ACCIDENT GRAV pe autostrada A1 Deva-Nădlac. Un bărbat a murit după impact între un autoturism și un TIR

Publicat

politie

Un bărbat și-a pierdut viața, duminică, într-un accident rutier petrecut pe autostrada A1 Deva-Nădlac. În evenimentul rutier au fost implicate un autoturism și un TIR.

Centrul InfoTrafic din Inspectoratul General al Poliției Române a anunțat că pe Autostrada A1 Deva – Nădlac, la kilometrul 510, în zona localității Murani, județul Timiș, s-a produs un accident rutier, pe sensul de mers Arad – Timiș.

Au fost implicate un autoturism și un autocamion. În urma impactului, conducătorul autoturismului a decedat.

Circulația rutieră a fost restricționată pe prima bandă și pe cea de urgență ale sensului de mers Arad – Timiș, valorile de trafic fiind în creștere.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Permis auto: LISTA țărilor pentru care permisele auto se preschimbă fără examen

Publicat

Legislația în vigoare din România include 68 de țări emitente de permise auto pentru care se poate face preschimbarea acestor documente în țara noastră, fără ca deținătorii să fie nevoiți să mai dea examen sau testare. Cel mai recent, Australia a fost inclusă în listă.

Anterior acestei modificări, deținătorii unui permis de conducere australian puteau circula pe drumurile publice din România în baza unui permis de conducere australian, însoțit de un permis de conducere internațional, dar aceste documente nu puteau fi preschimbate cu documente similare românești, potrivit avocatnet.ro.

În plus, “Australia recunoaște și preschimbă permisele de conducere emise de autoritatea din țara noastră, cu respectarea condițiilor de vârstă prevăzute de legislația națională”, potrivit documentului MAI.

LISTA țărilor pentru care permisele auto emise se pot preschimba în unele românești fără examen

  • Republica Africa de Sud;
  • Republica Albania;
  • Republica Armenia;
  • Republica Azerbaidjan;
  • Uniunea Bahamas;
  • Regatul Bahrain;
  • Republica Belarus;
  • Bosnia și Herțegovina;
  • Republica Federativă a Braziliei;
  • Republica Centrafricană;
  • Republica Democratică Congo;
  • Republica Cote d’Ivoire;
  • Republica Cuba;
  • Emiratele Arabe Unite;
  • Federația Rusă;
  • Republica Filipine;
  • Georgia;
  • Republica Guyana;
  • Republica Islamică Iran;
  • Statul Israel;
  • Republica Kazahstan;
  • Republica Kîrgîză;
  • Republica Kenya;
  • Statul Kuwait;
  • Republica Liberia;
  • Republica Macedonia de Nord;
  • Regatul Maroc;
  • Republica Moldova;
  • Principatul Monaco;
  • Mongolia;
  • Muntenegru;
  • Republica Niger;
  • Republica Islamică Pakistan;
  • Republica Peru;
  • Statul Qatar;
  • Republica San Marino;
  • Republica Senegal;
  • Republica Serbia;
  • Republica Seychelles;
  • Republica Tadjikistan;
  • Republica Tunisiană;
  • Republica Turkmenistan;
  • Republica Turcia;
  • Ucraina;
  • Republica Orientală a Uruguayului;
  • Republica Uzbekistan;
  • Republica Socialistă Vietnam;
  • Republica Zimbabwe;
  • Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;
  • Republica Cap Verde;
  • Republica Irak;
  • Republica Uniunea Myanmar;
  • Republica Federală Nigeria;
  • Regatul Arabiei Saudite;
  • Palestina;
  • Regatul Thailanda;
  • Republica Honduras;
  • Principatul Liechtenstein;
  • Sultanatul Oman;
  • Canada;
  • Republica Coreea;
  • Republica Arabă Egipt;
  • Regatul Hașemit al Iordaniei;
  • Japonia;
  • Republica Libaneză;
  • Republica Arabă Siriană;
  • Statele Unite ale Americii;
  • Republica Populară Chineză (doar categoria B).

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Angajări la ANAF: peste 200 de posturi scoase la concurs. Care sunt condițiile și salariile

Publicat

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) scoate la concurs, în iunie, 260 de posturi. Obiectivul este întinerirea personalului, din moment ce majoritatea angajaților actuali au peste 40 sau 50 de ani, spune șeful Agenției.

„Am constatat că avem o medie lunară de posturi neocupate cam de 2.500, deci undeva peste 10% din posturile care sunt alocate sunt neocupate. La fel, un lucru care m-a pus pe gânduri… Structura pe vârstă – 40% din angajații ANAF sunt în vârstă de peste 50 de ani (și nu trebuie să uităm că majoritatea celor care lucrează în ANAF sunt femei), 45% sunt cu vârsta între 41 și 50 de ani și doar 15% sunt cu vârsta între 20 și 40 de ani.

De cinci ani nu s-au mai organizat concursuri. În luna iunie vom demara primul concurs, sunt 260 de posturi, pornind de la o realitate – ANAF are o structură de personal îmbătrânită. Eu îmi doresc ca, alături de noi, să vină în perioada următoare tineri (economiști, juriști) care să lucreze și să își facă o carieră în această instituție importantă a statului. Pentru a asigura o recrutare cât mai corectă, pentru a ajunge cei mai buni oameni să lucreze în ANAF, pentru prima dată în istoria ANAF subiectele la care vor trebui să răspundă cei care vor dori să se angajeze la Fisc vor fi extrase de un program informatic înaintea examenului”, a declarat Lucian Heiuș, noul președinte al ANAF, potrivit avocatnet.ro.

Cât sunt salariile

Potrivit șefului ANAF, inspectorii primesc în prezent salarii nete între 3.600 și 6.200 de lei, care includ atât salariul de bază, cât și eventualele sume suplimentare.

Heiuș spune că salariul net maxim pe care poate să-l ia în ANAF un inspector/consilier superior la ultima treaptă este de 6.200 de lei.

”Și acești oameni stabilesc decizii de impunere poate de milioane de euro, luptându-se cu avocați foarte bine plătiți”, spune șeful ANAF.

Potrivit acestuia, un asistent are 3.600 de lei net, iar un director ANAF are vreo 9.600 de lei net.

Heiuș a spus că se gândește la un sistem care ar putea fi implementat în viitorul apropiat pentru a recompensa suplimentar inspectorii care aduc sume „spectaculoase” la bugetul de stat.

”Se poate ajunge ca salariul unui funcționar să aibă o cotă fixă și o cotă variabilă, în funcție de performanța pe care o are în activitatea desfășurată”, a mai spus Lucian Heiuș.

Posturile scoase la concurs

Pe site-ul ANAF sunt publicate anunțuri cu concursurile de angajare.

Unul este pentru ocuparea pentru ocuparea de funcții publice de execuție în cadrul aparatului central al ANAF, iar celălalt la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București.

LISTA posturilor vacante în aparat central ANAF (68 posturi)

Înscrierile se fac până în 31 mai. Selecția dosarelor va fi în 2-6 iunie. Proba scrisă va fi în 16 iunie, ora 11.00. Interviul va fi programat în cel mult 5 zile după proba scrisă pentru cei cu punctaj de cel puțin 50 de puncte.

Vezi Anunt concurs posturi ANAF aparat central mai-iunie 2022

Durata normală a timpului de muncă este de 8 ore/zi, 40 ore/săptămână.

Vezi și LISTA posturilor vacante Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București (130 posturi)

  • inclusiv condițiile de angajare, calendarul de înscrieri, de concurs și probe.

Condiții generale

  • are cetățenia română și domiciliul în România
  • cunoaște limba română, scris și vorbit
  • are vârsta de minimum 18 ani împliniți
  • are capacitate deplină de exercițiu
  • este apt din punct de vedere medical să exercite o funcție publică. Atestarea stării de ănătate se face pe bază de examen medical de specialitate, de către medicul de familie;
  • îndeplinește condițiile de studii și vechime în specialitate prevăzute de lege pentru cuparea funcției publice
  • îndeplinește condițiile specifice, conform fișei postului, pentru ocuparea funcției publice
  • nu a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului sau contra autorității, infracțiuni de corupție sau de serviciu, infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției, infracțiuni de fals ori a unei infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției publice, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea, amnistia post-condamnatorie sau dezincriminarea faptei
  • nu le-a fost interzis dreptul de a ocupa o funcție publică sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta, prin hotărâre judecătorească definitivă, în condițiile legii
  • nu a fost destituită dintr-o funcție publică sau nu i-a încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 3 ani
  • nu a fost lucrător al Securității sau colaborator al acesteia, în condițiile prevăzute de legislația specifică

Pentru fiecare post, sunt condiții specifice. Acestea se regăsesc în anunțurile de mai sus.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Primele rezultate obținute de elevii Colegiului Militar din Alba Iulia la Spartachiada de la Breaza

Publicat

Elevii Colegiului Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia au avut rezultate foarte bune la Olimpiada sportului militar liceal, ce se desfășoară în aceste zile la Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” Breaza.

În prima zi a competiției, elevii au reușit să obțină victorii și primele locuri la probele la care au concurat.

  • La săritura în lungime, feminin, eleva sergent major Andra Stan s-a clasat pe locul I cu 4,61 m. Andra a reușit un rezultat bun și în proba de 100 m, unde a ajuns a doua.
  • La proba de 800 m, eleva sergent Sara Sârbu a ajuns prima la linia de Finish, cu timpul 2:39,59.
  • La aruncarea greutății, elevii colegului militar albaiulian au ocupat locurile II, elevul fruntaș Andrei Achimuț și III, elevul caporal Andrei Mînzat.

Victorii la jocurile pe echipe

Elevii au înregistrat victorii la volei băieți, baschet și handbal.

 

  • Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia – Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu” Craiova 3-0
  • Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia – Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc 51-29
  • Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia – Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” Constanța 30-20.

sursă: Facebook – Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax