Dosarul în care se contestă numirea Liei Savonea la șefia ÎCCJ, ajunge la Curtea de Apel Alba Iulia. Cine a cerut strămutarea

Comunitatea Declic și 70.000 de oameni care au semnat petiția „Nu mai promovați judecători toxici”, prin care este contestată numirea Liei Savonea la șefia ÎCCJ ajunge la Alba Iulia. 

Mai exact va ajunge la Curtea de Apel Alba Iulia. Este vorba despre un proces în contencios administrativ, în care comunitatea Declic cere anularea numirii acesteia la șefia înaltei curți.

Inițial dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj Napoca, dar s-a cerut strămutarea acestuia la altă instanță superioară. Drept urmare, pe 11 decembrie 2025, dosarul a fost strămutat la instanța superioară din Alba Iulia.

Cine a cerut strămutarea dosarului

Cererea de strămutare a fost forumulată de CSM. Recent la conducerea CSM a fost numit fostul președinte al Curții de Apel Alba Iulia, Liviu Odagiu.

”Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea de strămutare formulată de Consiliul Superior al Magistraturii în procesul prin care comunitatea Declic contestă numirea Liei Savonea în funcția de președintă a curții supreme.

Decizia mută dosarul de la Curtea de Apel Cluj la Curtea de Apel Alba, “în pofida faptului că argumentele invocate de CSM sunt neobișnuite și periculoase pentru rolul societății civile într-o democrație”, precizează Declic, într-un comunicat de presă.

„În momentul în care transparența devine incomodă pentru cei aflați la putere, rolul societății civile devine și mai necesar. Strămutarea nu ne oprește. Dimpotrivă, arată cât de important este să avem o procedură de numire riguroasă, stabilită prin lege, și nu prin interviuri subiective ale CSM. De altfel, în urma documentarului Recorder, am lansat împreună cu Funky Citizens o petiție prin care cerem modificarea urgentă a legilor justiției”, a precizat Roxana Pencea Brădățan, cea care se ocupă de campaniile Declic.

De ce s-a mutat dosarul de la Cluj la Alba Iulia

CSM susține că magistrații clujeni ar putea fi „influențați” de activitatea civică a Declic și de articolele din presă, anexând ca „probe” două articole locale și o fotografie de la depunerea acțiunii. Practic, sunt invocate exact activitățile normale ale unei organizații civice: transparență, informare publică și mobilizare democratică.

„Este un precedent periculos. Dacă instanțele pot fi considerate «influențate» doar pentru că cetățenii își exercită dreptul la participare civică, atunci orice proces cu miză publică poate fi mutat după bunul plac al celor contestați. În loc să protejeze independența justiției, astfel de decizii o vulnerabilizează”, a completat Roxana Pencea Brădățan.