Cum s-au schimbat intențiile de vot ale românilor la finalul anului 2025 față de 2024. Sondaj IRES

Cum s-au schimbat intențiile de vot ale românilor la sfârșitul anului 2025, comparativ cu 2024. Anul 2025 este perceput de români ca un an al rezistenței, nu al progresului.

Potrivit sondajului național realizat de IRES, majoritatea populației spune că s-a descurcat la nivel personal, însă fără sentimentul că lucrurile se îndreaptă într-o direcție mai bună pentru țară.

Creșterea stresului, presiunile economice și lipsa de încredere în modul în care sunt luate și explicate deciziile publice conturează un climat social dominat de adaptare forțată și skepticism, potrivit IRES.

Deși 68% dintre români spun că, personal, au avut un an bun sau foarte bun, 63% cred că 2025 a fost un an rău sau foarte rău pentru România.

Cum au perceput românii anul 2025. Sondaj IRES

Potrivit rezultatului din sondajul IRES ”Românii în anul 2025”, peste două treimi (68%) dintre respondenți apreciază că 2025 a fost un an bun sau foarte bun pentru ei personal, semn al unei capacități ridicate de adaptare individuală într-un context general dificil. Situația financiară s-a înrăutățit față de 2024 pentru 42% dintre respondenți, în timp ce doar 21% spun că situația lor financiară s-a îmbunătățit.

Peste jumătate dintre români (51%) spun că 2025 a fost mai rău decât 2024 din perspectiva nivelului de stres perceput.

Peste jumătate (52%) dintre români spun că au trecut prin momente de tristețe în 2025, 62% au avut cel puțin un motiv de mare bucurie în acest an, în schimb pentru doar o treime 2025 a adus realizări sau succese notabile în plan personal sau profesional.

Opinia față de reformele guvernamentale. Sondaj IRES

Peste 60% dintre participanții la sondaj cred că reformele guvernamentale nu sunt echitabile și că statul ar fi trebuit să reducă cheltuielile înainte de a crește taxele, impactul asupra nivelului de trai fiind perceput predominant ca negativ.

Peste jumătate (53%) dintre participanții la sondaj declară că au resimțit în mod negativ efectelele reformelor asupra nivelului de trai al lor și/sau al familiei lor.

Cu privire la reformele pentru reducerea deficitului bugetar, există un consens larg că statul ar fi trebuit să reducă cheltuielile înainte de a crește taxele pentru celelalte categorii de contribuabili (78%).

Peste jumătate (58%) dintre participanții la sondaj cred că reformele nu sunt echitabil distribuite între populație, mediul privat și stat.

Două treimi (67%) dintre cei chestionați sunt de acord că reformele adoptate sunt importante pentru sănătatea economiei României pe termen lung. Peste jumătate (59%) cred că direcția reformelor adoptate este potrivită și necesară pentru stabilitatea economică a țării.

Ușor incertă este evaluarea modului în care au fost comunicate motivele pentru care sunt necesare aceste reforme: 54% sunt de acord (total sau parțial), în timp ce 44% sunt în dezacord.

Situația economică a țării - principalul factor de stres al românilor în 2025

Cu privire la factorii care afectează echilibrul emoțional, situația economică a fost principala sursă de stres a românilor în anul 2025 - peste 70% dintre participanții la sondaj declară că situația economică le-a afectat echilibrul emoțional într-o mare sau foarte mare măsură, urmată de situația politică internă; radicalizarea și conflictualizarea discursului politic; lipsa unor surse de informare considerate credibile; războiul din Ucraina.

Comparativ cu 2024:

• situația financiară este percepută ca fiind mai proastă de către o proporție semnificativă a populației
• nivelul de stres a crescut pentru peste jumătate dintre respondenți
• starea emoțională și cea fizică tind să se degradeze pentru o parte importantă a populației
• viața de familie apare drept o zonă relativ mai stabilă, cu mai puține evaluări negative.

Cum s-au schimbat intențiile de vot

Doar patru partide reușesc să capteze, fiecare, peste 10% din intențiile de vot ale participanților la sondaj, în ipoteza desfășurării alegerilor parlamentare:

• Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) - 36%
• Partidul Social Democrat (PSD) - 21%
• Partidul Național Liberal (PNL) - 18%
• Uniunea Salvați România (USR) - 11%.

Restul partidelor înregistrează procente sub pragul minim necesar accederii în Parlamentul României.

Încrederea românilor în instituții

În 2025 se accentuează criza structurală de încredere a românilor în clasa politică: politicienii rămân pe ultimul loc în topul încrederii românilor în profesii, în scădere continuă în ultimii ani (10% în 2023 și 2024, 8% în 2025).

De un nivel ridicat de încredere se bucură profesiile asociate cu protecția și serviciile publice directe (pompierii, medicii, profesorii, asistenții medicali, chiar și ofițerii de armată. Avocații, judecătorii și politicienii sunt pe ultimele locuri.

Față de ediția 2024 a studiului similar, scăderi ale cotei de încredere înregistrează și specialiștii în IT (-6%), în timp ce cele mai mari creșteri sunt în cazul profesorilor (+15%), medicilor și ofițerilor de armată (+11%), polițiștilor (+8%) sau jurnaliștilor (+7%).

Sondajul a fost realizat în perioada 4-17 decembrie, pe un eșantion reprezentativ de 1.012 respondenți. Eroare maximă: ±3,1%.

Vezi integral: Sondaj IRES Romanii in anul 2025

grafic: IRES