Eveniment
DUMINICA Înfricoşătoarei Judecăţi. Lăsatul secului de carne pentru Postul Sfintelor Paşti. Tradiţii
În calendarul ortodox, duminică, 11 februarie, este Lăsatul Seculul de carne, în pregătirea pentru Postul Sfintelor Paşti. În aceeaşi zi, este Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi.
Lăsatul secului de ouă, peşte şi lactate va fi săptămâna viitoare, pe 18 februarie.
De luni, 12 februarie, creştinii intră în săptămâna albă, “a brânzei”, când nu mai consumă carne. În această perioadă, nu se fac nunţi.
Citeşte şi Când NU se fac NUNŢI în 2018. Ce spune rânduiala bisericească
Postul Paștelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului și este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an. Oamenii mai numesc acest post și Postul Mare. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor. În 2018, Postul Paştelui începe pe 19 februarie şi se încheie pe 7 aprilie.
Citeşte şi Paște 2018: Postul Mare începe pe 19 februarie şi se încheie pe 7 aprilie
Evanghelia Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi:
Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale. Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte pastorul oile de capre. Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga.
Atunci va zice împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine. Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat? Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine? Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintre-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut.
Atunci va zice şi celor de-a stânga: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui. Căci flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să mânânc; însetat am fost şi nu Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi nu M-aţi primit; gol şi nu M-aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă, şi nu M-aţi cercetat. Atunci vor răspunde şi ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând sau însetat sau străin sau gol sau bolnav sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit? El însă le va răspunde zicând: Adevărat zic vouă: Întrucât nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut.
Şi vor merge aceştia la osânda veşnică, iar drepţii la viaţa veşnică.
Tradiţii
În toate zonele rurale din țară Lăsatul Secului de Paști joacă un rol extrem de important. La lăsatul secului, înainte de intrarea în Postul Paştelui, în satul tradiţional aveau loc petreceri, fiecare înfruptându-se pe săturate din bucatele de care nu se vor mai putea atinge în post, pentru a nu le duce dorul.
Foarte multe tradiții încă se țin. De exemplu, Lăsata Secului de Paști păstrează tradiții specifice începutului unui an agrar, sărbătorit odată cu echinocțiul de primăvară.
Praznicul de duminică este împodobit, din moși-strămoși, de tradiții pe care creștinii ortodocși le respectă pentru a avea un post ușor, care să înfrâneze puterea de a păcătui.
În foarte multe localități din sudul țării se obișnuiește ca gazda să lege o bucată de halviță cu o sfoară și începe să o plimbe prin fața tinerilor, organizați în echipe de câte doi, având mâinile legate la spate. Fiecare copil încearcă să prindă bucata de halviță cu gura, un lucru mai greu decât și-ar închipui mulți. Majoritatea celor care participa la această tradiție ajung să se murdărească din plin pe față și chiar pe haine. Se spune că persoana care prinde halvița în gură o primește drept recompensă.
O altă datină care se păstrează și în zilele noastre este Legarea grânelor. Acest obicei se practică pentru că păsările sau alte dăunătoare să nu distrugă recolta gospodarilor.
Sfinţi pomeniţi pe 11 februarie
Sfânta împarateasă Teodora este cinstită de creştini, pe 11 februarie. Alături de împărăteasa Irina, a stabilit, în urma sinoadelor, cinstirea sfintelor icoane.
Împărăteasa Teodora s-a născut în jurul anilor 810-815 în orasul Elissa din Paflagonia (o regiune din nordul Asiei Mici), din părinţi creştini. Teodora a mai avut doi fraţi şi trei surori.
Este aleasă soţie de împăratul Teofil (829-842), datorită răspunsului primit în urma darului făcut de acesta.
Sfântul Vlasie, pomenit tot pe 11 februarie, a trăit pe vremea împăraţilor romani Diocletian şi Licinus, aprigi prigonitori ai creştinilor. A fost episcopul Sevastiei Capadociei. Din cauza prigonirilor, se retrage în munţi. Se spune că fiarele îl ascultau şi veneau să fie binecuvântate de el. De asemenea, prin mâinile lui se făceau multe tămăduiri. Vânătorii i-au găsit peştera şi l-au dus în cetate.
Tortionarul sfantului, Agricola, a poruncit ca Vlasie să fie aruncat în iezer, însă acesta, după ce a însemnat apa cu semnul Crucii, a mers pe apă ca pe uscat. Văzând aceasta, 68 de bărbaţi au încercat să facă la fel, invocându-i pe idolii lor. Însă s-au înecat. Sfantul Vlasie a fost ucis, alături de doi copii, în afara oraşului, prin tăierea capetelor, la 11 februarie.
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News