Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

E oficial: Din 2017 și micii comercianţi vor fi obligați să accepte plăţi cu cardul. Legea cashback, promulgată de Klaus Iohannis


Publicat

tranzactii bancare cont card POSLegea care completează OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cunoscută drept legea cashback, a fost promulgată zilele trecute de preşedintele Klaus Iohannis. Începând de anul viitor, comercianții cu amănuntul ce realizează anual o cifră de afaceri de cel puţin 10.000 de euro vor fi obligați să accepte plăţi cu cardul.

Camera Deputaţilor a adoptat la sfârșitul lunii octombrie, în calitate de for decizional, reexaminarea la legea cashback. Măsura prin care comercianţii erau obligați să elibereze clienţilor, la cerere, numerar în valoare de cel mult 200 de lei, a fost eliminată.  Președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului în iunie, spre reexaminare, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, scrie News.ro.

Actul normativ lărgeşte sfera persoanelor juridice care pot accepta ca mijloc de plată cardurile de debit şi cardurile de credit, pe de o parte, iar pe de altă parte, reglementează cadrul juridic pentru acordarea de către comercianţi, la terminalele de plată, la cererea clientului, de avansuri în numerar, care nu pot depăşi o sumă fixă stabilită, în combinaţie cu plata aferentă bunurilor şi/sau serviciilor achiziţionate.

Parlamentul a acceptat solicitările preşedintelui şi a eliminat obligativitatea ca acei comercianţi care au o cifră de afaceri de peste 10.000 de euro pe an să elibereze cash, la cerere, clienţilor, textul fiind modificat astfel încât eliberarea să se facă la discreţia comerciantului.

În actuala formă, comercianţii „oferă serviciul de avans în numerar la terminalele de plată în baza contractelor încheiate cu instituţiile acceptante şi pot acorda avansuri în numerar, potrivit prezentei legi”. Ei trebuie să afişeze în loc vizibil un semn aparte, precum şi costurile tranzacţiilor. În această categorie intră şi operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică, precum şi instituţiile publice care încasează impozite, taxe şi amenzi, care vor fi obligate prin această lege să instaleze POS-uri.

Astfel, de la 1 ianuarie 2017 va fi lărgită sfera firmelor care pot accepta ca mijloc de plată cardurile de debit și cardurile de credit. Băncile sunt obligate să asigure infrastructura necesară magazinelor pentru noile operaţiuni în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, aşadar până pe 1 aprilie 2017. Nerespectarea legii va fi considerată contravenţie, sancţiunile putând ajunge până la 200.000 de lei.

Camera Deputaţilor a adoptat, în primăvară, în calitate de for decizional, legea care obligă magazinele în care se poate plăti cu cardul bancar să elibereze numerar în valoare de maximum 200 de lei persoanelor care solicită acest lucru, pentru a compensa lipsa bancomatelor.

Proiectul a fost iniţiat de către deputatul UDMR Zsolt Molnar şi contrasemnat de alţi 31 de parlamentari PSD, PNL şi UDMR.

Legea cash-back-ului va impulsiona dezvoltarea infrastructurii de terminale de plată la comercianţi (POS-uri), cu precădere în mediul rural, iar cei care implementează POS-uri şi serviciul de retragere de numerar oferit clienţilor nu vor avea niciun cost asociat, acesta fiind suportat de băncile acceptatoare, a declarat în 16 mai directorul general al MasterCard România, Cosmin Vladimirescu, care a precizat că operatorul de carduri poate oferi o derogare a acestor costuri până la finalul anului.

Legea prevede posibilitatea retragerii banilor de la comercianţi în sistem de bancomat, în sumă de maxim 200 de lei, reprezentând un avantaj pentru persoanele din mediul rural, unde reţeaua de bancomate (ATM-uri) nu este prea dezvoltată.

În Comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor a fost adoptat şi un amendament la lege care prevede scăderea pragului cifrei de afaceri de la care implementarea plăţii cu cardul devine obligatorie pentru comercianţi, de la 100.000 de euro pe an, la 10.000 de euro anual, astfel încât numărul POS-urilor va creşte.

sursa: digi24.ro, news.ro, adevarul.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

4 Comentarii

4 Comments

  1. RUSU PETRONELA

    luni, 14.11.2016 at 18:34

    de unde putem cumpara aceste POS-uri si cat costa?

  2. Robert

    joi, 05.01.2017 at 14:05

    întreprindere individuală – întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică;

    Extras din OUG 44/2008:
    Art. 22. – Întreprinderea individuală nu dobândeşte personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerţului.
    Art. 23. – Întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană fizică de la data înregistrării sale în registrul comerţului…

  3. Una și-n cele mai proaste legi

    sâmbătă, 21.01.2017 at 03:19

    Cum se poate așa ceva dupa ce ca firmele încasează TVA deja face un serviciu pentru stat mai trebuie sa lucri și pentru banca in ce țara trăim sa facă banca bancomat in fiecare sat dacă vrea profit cum sa pui sa și retragă 200 ron magazinul e sa cumperi nu sa scoți bani faceți magazine de stat in sate și puneți nenorocitele de POS oricum costa casa de marcat suficient ,impozit și alte taxe reveniri asupra legii și mai faceți și legi bune in ajutorul micilor afaceri

  4. un fraier platitor de taxe

    marți, 31.01.2017 at 21:09

    pai bai ^^^^^^ care ati dat legea asta,eu vand in piata unde nu avem nici curent,nici apa nici gunoi.cum mortii mamii voastre sa imi iau posul ^^^ mele.cine vine la piata sa plateasca cu cardul?in plus eu 5 luni pe an nu ies la piata ca nu sunt conditii.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Un sfert dintre românii care muncesc de acasă spun că starea lor emoțională s-a înrăutățit. Studiu

Publicat

Aproape jumătate dintre românii (48%) care muncesc de acasă apreciază faptul că nu mai petrec timp în trafic, însă, pe de altă parte, mai bine de un sfert dintre ei (26%) spun că starea lor emoţională s-a înrăutăţit, reiese din datele unui studiu de specialitate, publicat luni.

Conform cercetării realizate de Reveal Marketing Research, în ceea ce priveşte avantajele resimţite când vine vorba despre „work from home”, 45% dintre cei chestionaţi se bucură de programul de lucru mai flexibil, iar 42% indică drept avantaj major faptul că pot petrece mai mult timp cu familia.

Cu toate acestea, un sfert dintre români simt că nu au intimitate atunci când lucrează, iar 26% dintre ei spun că starea lor emoţională s-a înrăutăţit.

Studiul de specialitate arată că, deşi 79% dintre români, consideră că sunt la fel de eficienţi sau mai eficienţi decât atunci când lucrau de la birou, 44% dintre respondenţi au declarat că muncesc mai multe ore zilnic.

De asemenea, pentru aproape jumătate dintre respondenţi telemunca oferă confort din anumite puncte de vedere, însă 56% din totalul participanţilor la studiu au indicat faptul că nu lucrează într-un mediu potrivit, nu au un birou sau un scaun confortabil, iar 36% consideră că un monitor mai mare le-ar oferi o experienţă de muncă îmbunătăţită.

Datele cercetării de Reveal Marketing Research, realizate pentru LG Electronics în România, arată că aproape jumătate dintre români aleg să lucreze de pe canapea sau la masa din bucătărie, dar specialiştii atenţionează asupra faptului că o poziţie incorectă în faţa laptopului poate fi o povară mare pentru corpul nostru – deşi cei mai mulţi dintre noi sunt conştienţi de acest lucru, tindem să uităm atunci când lucrăm din confortul casei noastre şi cedăm tentaţiei de a lucra de pe canapea.

În plus, experţii menţionează faptul că, pentru a preîntâmpina efectele psihologice negative cât timp lucrăm de acasă, un instrument de refugiu ar fi jocurile video. În acest context, 86% dintre participanţii la studiu au afirmat că gaming-ul îi ajută să se relaxeze în această perioadă.

„Gaming-ul oferă o modalitate rapidă şi uşor accesibilă de a te conecta cu o comunitate şi de a ne exercita spiritul competitiv. Prin intermediul jocurilor online putem rămâne în legătură cu prietenii, persoanele dragi şi chiar să ne facem cunoştinţe noi – pe unu din patru respondenţi gaming-ul l-a ajutat să menţină legătura cu prietenii în perioada pandemiei” susţin specialiştii.

Studiul a fost realizat în octombrie 2020, pe un eşantion de 600 de persoane cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban mare, care lucrează parţial sau integral de acasă.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Armata, implicată în campania de vaccinare. MApN a anunțat centrele regionale în care va fi depozitat vaccinul anti-Covid

Publicat

Armata este implicată în Campania de vaccinare anti-Covid. MApN a anunțat luni, într-un comunicat de presă, centrele în care vor fi depozitate vaccinurile, după ce vor ajunge în țară.

”În cadrul şedinţei de luni, 23 noiembrie, cu tema „Campania de vaccinare anti-COVID-19, problemă de securitate naţională” desfăşurată la Palatul Cotroceni şi condusă de Preşedintele României, Klaus Iohannis, a fost subliniat că Ministerul Apărării Naţionale are un rol foarte important de sprijin al efortului interinstituţional în campania de vaccinare anti-COVID-19, revenindu-i responsabilităţi de asigurare, prin structurile de specialitate, a logisticii necesare desfăşurării acestei campanii la nivel naţional.

Vezi și Agenţia Europeană pentru Medicamente a anunțat când ar putea aproba primele vaccinuri împotriva COVID

Au fost identificate centrele de depozitare în condiţii speciale a dozelor de vaccin care necesită condiţii de stocare la temperatura de -80°C, centrul principal fiind Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, iar şase spitale militare de urgenţă (de la Timişoara, Craiova, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Constanţa) au fost desemnate drept centre regionale de depozitare.

Totodată, MApN va asigura transportul dozelor de vaccin cu mijloace terestre şi aeriene, de la sosirea în ţară a acestora către centrele regionale de depozitare şi va sprijini distribuţia către centrele vaccinare din ţară şi echipele de vaccinare cu resursă umană calificată.

În urma şedinţei de coordonare, a reieşit foarte clar că succesul campaniei va depinde nemijlocit de o colaborare foarte bună şi coerentă a tuturor instituţiilor responsabile de elaborarea şi implementarea strategiei de vaccinare. De asemenea a fost subliniat, încă o dată, că partea de comunicare reprezintă aspectul foarte important care asigură îndeplinirea cu succes a misiunii pe care Ministerul Apărării Naţionale şi-a asumat-o în cadrul acestui demers naţional de o importanţă strategică pentru România”, precizează MApN în comunicat.

Klaus Iohannis a anunțat luni că strategia de vaccinare anti-Covid va fi aprobată în perioada imediat următoare, de CSAT.

Președintele a reamintit că din grupurile prioritate la vaccinare fac parte tot personalul din domeniul sănătății, cel din centre rezidențiale și medico-sociale și populația cu risc ridicat și personalul din domenii-cheie, esențiale bunei funcționări a societății.

Vezi LIVE VIDEO: Declarații Klaus Iohannis, despre campania de vaccinare anti-COVID. Precizări oficiale

Potrivit sursei citate, vaccinarea se va face etapizat, în funcție de aprobarea, producția și alocarea de vaccinuri către fiecare țară. Aceasta se va realiza la locul de muncă pentru personalul din domeniul sănătății, centre de vaccinare fixe și mobile, echipe mobile, rețeaua de medici de familie și centre drive-thru pentru celelalte categorii de populație.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Senatorii și deputații USR au decis să își dea DEMISIA din Parlament. NU vor putea beneficia de PENSII SPECIALE

Publicat

Toți senatorii și deputații USR își vor da marți demisia din Parlament, pentru a nu beneficia de pensii speciale. USR are 38 de parlamentari: 25 de deputați și 13 senatori.

Decizia a fost luată după ce inițiativa USR de eliminare a pensiilor speciale nu s-a materializat, potrivit unor surse citate de Hotnews.ro

Vezi și Pensiile vor fi recalculate în 2021: Cine sunt cei care vor avea de pierdut dacă nu îndeplinesc anumite condiții

Un parlamentar poate beneficia de pensie specială cu condiția ca mandatul acestuia să fie complet. În cazul deputaților și senatorilor USR, aceștia se află la primul mandat. Dacă mandatul nu este complet nu vor mai putea beneficia de pensia specială.

USR a avut un proiect de eliminare a pensiilor speciale care nu a trecut de parlament. La fel s-a întâmplat cu propunerea de impozitare.

Programul de guvernare prezentat de USR-PLUS prevede eliminarea pensiilor speciale și calcularea tuturor pensiilor după același sistem. „Egalitatea românilor în fața pensiei înseamnă la contribuție egală, pensie egală.

Eliminarea tuturor pensiilor speciale și recalcularea lor, în cazul categoriilor profesionale (exemplu: militari) care nu au avut contribuții, pe baza unei contribuții implicite la veniturile pe care le-au avut de la Stat.

În cazul în care unele nu se pot elimina, se va aplica impozitarea cu 90% a tuturor pensiilor speciale peste pragul de cinci pensii minime cumulate”, se arată în programul de guvernare propus de USR-PLUS.

Cât este pensia specială a unui parlamentar

Peste  750 de foști senatori și deputați sunt beneficiari de pensii speciale în valoare de peste 10 milioane de euro pe an. Pensia medie a unui parlamentar este de 5.843 de lei pe lună.

Cea mai mică pensie specială este de 2000 de lei, iar cea mai mare de 12.000 de lei. Cele 768 de pensii speciale ale parlamentarilor costă cât 3.268 de pensii medii ale românilor de rând. de menționat că pensia specială se adaugă la pensia normală pe baza contributivității pe care o obțin  în urma locurilor de muncă înafara mandatului de parlamentar.

După patru ani de mandat pensia specială este de 2.000 de lei pe lună, în vreme ce un român de rând primește, în medie, 1.373 de lei pe lună după 35 de ani de muncă.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Vânzările de autoturisme ”verzi” au crescut cu peste 15% în România. Ce modele au fost cumpărate

Publicat

masini electrice

Vânzările de maşini ecologice noi au crescut în România, în primele zece luni ale anului, cu 15,15%, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2019, până la 6.385 de unităţi, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA).

La 31 octombrie 2020, ponderea autoturismelor electrice şi hibride noi în totalul pieţei auto locale ajunsese la 6,6%, peste nivelul perioadei similare din 2019, când aceasta a fost de 4,2%.

Conform datelor centralizate de APIA, în intervalul ianuarie – octombrie 2020, cele mai multe achiziţii noi au fost consemnate la categoria autoturismelor hibride, respectiv 3.950 de exemplare, în scădere cu 3,5%, comparativ cu primele zece luni din anul precedent.

De asemenea, vânzările de autoturisme electrice au înregistrat un salt de 54,4%, până la 1.780 de unităţi, în timp de modelele plug-in au consemnat 655 de exemplare, mai mult cu 119,1%, raportat la perioada de referinţă.

Statistica de specialitate relevă faptul că, în topul celor mai comercializate autoturisme 100% elecrice, conduce, la finalul primelor zece luni din an, Renault – cu 475 de unităţi, urmată de Skoda (331 unităţi), Volkswagen (274), Hyundai (191), BMW (89), smart (74), Nissan (71), Peugeot (67), Tesla (51) şi Opel (37).

În acelaşi timp, cele mai multe autoturisme hibride vândute în România, în perioada analizată, au fost înregistrate de: Toyota – cu 3.387 de unităţi, Lexus (157), Hyundai (140), Honda (127), Ford (93), Kia (30) şi Subaru (16).

În topul vânzărilor de autoturisme plug-in, pe primul loc se află, la zece luni, BMW – cu 98 de exemplare, urmată de Volvo (94), Mercedes-Benz (88), Ford (80), Mitsubishi (75), Porsche (58), Hyundai (43), Skoda (34), Toyota (19) şi Mini (18).

La nivelul lunii octombrie, în România s-au comercializat 996 de autoturisme ecologice, în creştere cu 20,43% comparativ cu luna septembrie, când se vânduseră 827 de unităţi noi, iar ponderea în total piaţă a crescut la 8%, de la 7,7%.

La începutul lunii noiembrie, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, anunţa că prin Programul „Rabla Plus” au fost rezervate peste 4.000 de maşini electrice. De asemenea, întrucât bugetul acestui program s-a epuizat cu mult înainte de finalul anului, s-a aprobat o suplimentare a acestuia de la 140 de milioane de lei la 200 de milioane de lei.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate