Eveniment special la Zlatna: 175 de ani ”La Mărișcuța – Citeră”. Povestea unei comunități izolate de la poalele Apusenilor

Eveniment special la Zlatna: 175 de ani ”La Mărișcuța – Citeră”. Evenimentul, organizat de Asociația Transilvania Autentică din Zlatna, are loc în perioada 14-16 iunie și spune povestea unei comunități aparte.

Organizatorii, va oferi mâncare și băutură la prețuri rezonabile, iar banii strânși vor fi folosiți pentru recondiționarea unei case tradiționale de la poalele Apusenilor.

Președintele asociației, Adrian Puiuleț, unul dintre creatorii evenimentului, a transmis Alba24 o poveste interesantă a locului care, în timp, ar putea genera chiar un festival.

La Mărișcuța Citera – povestea

Nu știm exact cât de vechi e locul, dar apare atestată Citera/Ticera într-un act (pe care îl deținem în original) din anul 1833 semnat de preotul ortodox Lucaciu Ioan.

Cam în aceeași perioadă, mai precis în 1831 se năștea Corpade Ioan, fiul lui Ștefan și Maria, care în 1849 ridică căsuța “Monument. ( anul construcției este inscripționat pe grinda de desupra intrării).

Toponimul „Chicera”, “Citera(ă)” şi „Ticera”- are sensul de munte, dâmb, capătul sudic al muntelui Dâmbău, foarte prăpăstios şi acoperit cu pădure

Context istoric:

Este de la sine înţeles că după evenimentele din Zlatna din perioada 1848-1849 a rămas o stare de tensiune, de nesiguranţă, amplificată de incendierea caselor româneşti din zonă în perioada octombrie 1848 cât şi a represaliilor ulterioare asupra participanţilor la revoluţie şi a populaţiei româneşti în general.

De asemenea, gărzile maghiare au continuat recrutarea tinerilor români în armata ungară, care au luptat împotriva conaţionalilor ardeleni din legiunile și prefecturile naţionale.

Refuzul înrolării era pedepsit cu moartea sau cu distrugerea unor anumite case din satele respective.

Din aceste cauze, e normal ca o parte a populaţiei să se retragă în zone mai puţin accesibile, după cum probabil s-a întâmplat și în acest caz.

Zona Citeră (în trecut Cătunul Citeră), un model al „crângurilor” de case din Apuseni, este o zonă izolată situată la aproximativ 839 de metri altitudine, sub Vârful Dâmbău, mai existând în prezent 4 case şi mai multe anexe.

Toponimul ”“La Mărișcuța” – parte de hotar unde a fost pe vremuri casa unei femei cu acest nume; diminutive al numelui propriu Maria. (Sursa: Domșa, Traian- De la Ampelum la Zlatna, vol II, Editura Select, 2003)

Povestea:

Întrebarea care se pune e: care Maria? Cum arăta? În ce perioadă a trăit? Ne place să credem că era frumoasă. Frumoasă de îți întorceai capul după ea fără să îți dai seama.

Dacă însă cercetezi arhivele, observi că în cadastrul din 1912 locul era deja botezat “ La Mărișcuța”. Deci e de căutat înainte.

Și povestea, o parte din ea, cea pe care o cunosc, sună cam așa. O țâră (sau mai mult) realitate și o țâră imaginație.

Au fost odată ca niciodată doi tineri care și-au unit destinele… îi chema Ștefan (Corpade) și Maria (Darie).

Trăiau undeva prin orașul Zlatna, la începutul secolului XIX, în acele vremuri tulburi marcate de foamete și mișcări sociale.

Dumnezeu le-a îngăduit un băiat, Ioan, care atunci când timpurile au devenit de nesuportat, a fugit în deal și a ridicat o casă, într-un loc pe care îl cunoștea când urca, copil fiind, cu vitele la munte…

Într-un loc ferit, ascuns, departe de ura deșertată în lume în acea perioadă. Trebuia să fie dreptate, dar pentru ea mai era de așteptat.

Și-a luat și soție, să îi fie prieten, ajutor, să împartă cu cineva libertatea și prețul plătit pentru asta. Coincidență sau nu, pe femeia lui o chema tot Maria.

Viața nu era ușoară acolo în munte. Zilele treceau greu, munca era de dimineața până seara și de parcă nu era de ajuns, trebuia să fie și ferită, să nu-l caute dușmanii și să-l coboare din munte sau, cine știe, să îl pună să lupte împotriva românilor lui.

Să fi avut mai mulți copii? Sau doar pe Gheorghe, născut târziu, după ce Ioan al nostru trecuse de 40 de ani. Încă nu știm. Și poate nu vom ști niciodată.

Cert e că l-au avut pe Gheorghe, care urmând linia trasată de bunicul și tatăl lui, și-a găsit o soție vrednică care se numea… Maria.

În concluzie, întrebarea, de fapt întrebările, nu erau chiar corecte. Dar e bine că au fost.

Sfârșit?

Mărișcuța sau, mai corect, Mărișcuțele, au lăsat o moștenire. Pe care am preluat-o noi și o ducem mai departe.

Și planul nu e să o păstrăm doar pentru noi, ci să fie accesibilă oricărei persoane care vrea să descopere natura, casele vechi cu rostul lor, poveștile Oameniilor care și-au trăit aici veșnicia.

Program ”La Mărișcuța Citeră”

Vineri 14 Iunie 2024

Primirea participanților

Program de voie

Ora 21.00

AFTI SHOW -CONCERT MUZICĂ FOLK

Foc de tabără

Sâmbătă 15 Iunie 2024

8.00- 9.00 Micul dejun

10.00 Prezentare eveniment 175/locație/vernisaj expoziție foto

11.00 Vernisaj expoziție de caricatură COSTEL PĂTRĂȘCAN

12.00- 14.00 Ateliere interactive- “Drumul Anei”/La coasă/ Pâine la cuptor vs plăcinte/ confecționare șindrilă

14.00 Masă intermediară: plăcinte, gogoși, clătite – MUZICĂ TRADIȚIONALĂ&IMPROVIZAȚII

16.00 “MICA CEAUNIADĂ” -DEGUSTĂRI

17.00-20.00 Ateliere interactive -TREASURE HUNT/TIR CU ARCUL

21.00 “RÂSUL ÎN GRUP” -SHOW DE CARICATURA COMENTATĂ -MAESTRUL COSTEL PĂTRĂȘCAN

22.00 SPECTACOL DE MUZICĂ DE “TĂT FELUL”, ROMÂNEASCĂ sau care ar fi trebuit să fie ROMÂNEASCĂ

Artiști: RĂZVAN MESEȘAN-fluier, saxofon

SERGIU CROITORU -acordeon

ȚUȚ MIHAI IULIAN-contrabas

CLAUDIU AFTIMESCU-vioară

Foc de tabără/Liber la țuică

DUMINICĂ 16 Iunie 2024

8.00-10.00 Mic dejun

CUVÂNT DE ÎNCHEIERE

Important de știut

Asigurăm mâncare și băutură pe tot parcursul evenimentului. Sumele încasate sunt folosite exclusiv pentru recondiționare și întreținere casă istorică.

Mâncare: pentru participanții de vineri până duminică -150 lei/persoană; pentru participanții sâmbătă și duminică – 100 lei/persoană.

Partenerii evenimentului sunt Biblioteca Județeană ”Lucian Blaga” și Pro Alba.

Eveniment special la Zlatna: Indicații acces La Mărișcuța Citeră

Din DN74 Alba Iulia- Abrud, în orașul Zlatna, se face către Nord drumul ce urcă la horn, betonat circa 150 de metri, apoi de piatră.

Ca punct de reper avem indicatorul de culoare roșie către “Sala de festivități AMPELUM” și punctul de plecare a marcajului turistic Triunghi Roșu.

Drumul este vizavi de magazinul PENNY Zlatna, alt reper foarte important. Drumul urcă în serpentine, urmârind traseul turistic Triunghi roșu, evită hornul pe partea stângă (spre vest) apoi urcă ușor spre Nord pe lângă o cabană.

După încă aproximativ 300 de metri pe partea dreaptă va fi semnalizată o parcare pentru mașini mici.

Până aici am făcut 3 km și mai avem încă 3,5.

În imediata apropiere a parcării drumul se ramifică, noi alegem să mergem către stânga.

Chiar la intersecție este și un indicator turistic. Calea, de acum accesibilă doar pe jos sau cu auto 4 x 4, șerpuiește ușor printre grădini, până ajunge la un sălaș tradițional înainte de pădurea de pini.

Aici este montat un alt indicator, noi mergem din nou către stânga, urmând calea principală (urmele auto 4×4).

Drumul trece prin pâlcuri de pădure, apoi printr-o poiană, apoi din nou prin pădure, traversând mai multe pâraie.

Ajungem la o șură și o casă veche, de acolo se văd peste vale casele albastre ale cătunului Citeră.

Urcăm o pantă abruptă, apoi continuăm pe curbă de nivel, din nou alternează pâlcuri de pădure cu poieni până ajungem la destinație.

Pentru alte informații: tel. 0745306805 sau 0784536121.

Sursă informații și foto: Adrian Puiuleț