Expresii ciudate sau creative din limba română: Ce înseamnă, de fapt, „a spălat putina” şi „tufă de Veneţia”

Limba română cuprinde o sumedenie de expresii care de care mai ciudate sau mai hilare. Unele sunt simplu de înţeles şi de definit, dar altele au o întreagă istorie a modului în care s-au format şi s-au transmis de-a lungul vremurilor.

Prezentăm în continuare înţelesurile a zeci de expresii folosite în limba română:

– „A trăi ca-n sânul lui Avram” – a fi în elementul său, a o duce bine

– „A freca menta” – a irosi timpul

– „A spălat putina” – A fugi, a pleca precipitat, în goană, pe furiş.

– „A-și lua nasul la purtare” – a se obrăznici

– „A da apă la moară (cuiva)” – a provoca la dialog, la povestit

– „A călca pe bec” – a încălca o regulă

– „A vinde castraveți grădinarului” – a încerca să păcălești pe unul care știe adevărul

– „A vinde pielea ursului din pădure” – a conta pe un lucru înainte de a fi sigur că-l poți obține

– „A umbla teleleu (Tănase)” – a umbla de colo până colo, fără rost

– „A fi teleleu” – a fi zăpăcit, aiurit, năuc

– „A da la rațe” – a vomita

– „A se uita ca vițelul la poarta nouă” – a fi nedumerit, a nu ști

– „Când zboară porcul” – niciodată

– „A bate șaua ca să priceapă iapa” – a face o aluzie

– „A umbla cu cioara vopsită” – a minți, a înșela

– „A fi prins cu mâța-n sac” – a fi prins cu minciuna (înșelând)

– „A face din rahat bici” – a încerca să faci ceva imposibil

– „A bate apa-n piuă” – a face ceva inutil

– „A da cu oiștea-n gard” – a gafa

– „Colac peste pupăză” – pe deasupra, după ce că

– „A avea ac de cojocul cuiva” – a se putea răzbuna pe / a plăti o poliță cuiva

– „A pune cu botul pe labe” – a pune pe cineva la respect

– „A face cu ou și cu oțet” – a certa, a dojeni, a critica

– „Tichie de mărgăritar îi trebuie chelului” – la modul: exact asta îți mai lipsea

– „A se aduna ca la mort” – a veni multă lume, a se înghesui

– „A se aduna ca la urs” – a se aduna în număr foarte mare

– „A se uita ca la mașini străine” – a fi uimit!

– „A trage nădejde ca ursul de coadă” – a nădăjdui lucruri imposibil de realizat

– „A se trage pe fund” – a se eschiva

– „A ajunge cuțitul la os” – a ajunge într-o situație limită

– „A duce cu preșul” – a păcăli, a înșela

– „A băga mâna în foc” (pentru cineva) – a garanta

– „A nimerit orbul Brăila” – a nu fi imposibil de realizat

– „A se lupta cu morile de vânt” – a încerca ceva fără rost

– „A lua boii de la bicicletă” – a nu-i fi frică de pedeapsă

– „A mâna porcii la jir” – a sforăi

– „A trece ca gâsca prin apă” – a face ceva fără a trage concluzii, fără a învăța

– „Apa trece, pietrele rămân” – lucrurile de valoare, cu o baza solidă rămân valabile

– „Ieftin ca braga” – foarte ieftin

– „A pune batista pe țambal” – a ascunde ceva, a tăinui, a o lăsa mai moale

– „A-i pica fisa” – a-și da seama

– „Aștept provincia” – expresie încetățenită datoriă anunțurilor de la mica publicitate din ziarele din epoca comunistă

– „Ura și la gară” – Gata!

– „Până în pânzele albe” – a nu renunța, la nesfârșit

– „Greu la deal, cu boii mici și la vale cu juninci” – inutil fără resursele potrivite

– „Vrei, nu vrei, bea Grigore aghiasma” – se spune despre cineva care trebuie să facă ceva împotriva voinței sale

– „Banii nu au miros” – banii găsiți la cineva nu dovedesc infracțiunea; a face totul pentru bani

– „Ai noștri ca brazii, cu mucii pe piept” – chiar dacă sunt ai noștri au defecte

– „A da cu mucii în fasole” – a face o gafă

– „Mortul e de vină!” – a da vina pe cel mort deoarece nu poate mărturisi

– „La paștele cailor” – adică într-un viitor foarte îndepărtat, cândva sau niciodată

– „Aceasta este altă mâncare de pește” – când este vorba de lucruri foarte diferite sau chiar total diferite

– „Vax albina” (ceară de albine) – adică o nimica toată, ceva care nu ajută absolut la nimic

– „Așa vrea mușchiul meu / Așa vrea mușchii mei” (jargon al inculților) – adică fac ce vreau pentru că așa am eu chef

– „A-i face (cuiva) capul calendar” – a zăpăci pe cineva

– „A veni pe nepusă masă” – a veni neanunțat

– „Din spate liceu, din față muzeu” – expresie pe jumătate admirativă și pe jumătate peiorativă, expresia este folosită pentru descrierea unei femei care se apropie de senectute, dar care are un trup bine conservat și, privită din spate, pare mai tânără decât este în realitate

– „Din față zimbru, din profil timbru”

– „Tufă de Veneţia” – Este foarte bine ştiut faptul ca Veneţia este construită pe apă, iar tufa este o plantă care creşte în păduri sau pe terenuri agricole. Astfel, tufa lipseşte cu desăvârşire din Veneţia, de aici venind înţelesul de prost, de neştiutor, de om care nu are absolut nici o informaţie. Prin urmare, expresia se referă la cineva care nu ştie nimic. Expresia a fost folosită şi ca titlu de film sau piesă de teatru.

– „A face haz de necaz” – în general despre firea românului

– „A se sparge în figuri” – a se da mare

– „A sta de șase” – a sta de pază

– „Dai un ban, dar știi că nu–l mai ai” – este folosită pentru a vorbi despre o pierdere

– „A dat ortul popii / A dat colțul / S-a dus pe copcă” – a murit

– „S-a dus pe copcă” – a pierdut totul

– „Nu e usă de biserică” – se folosește pentru a arăta că persoana nu este perfectă

– „În doi timpi și trei mișcări” – rapid

– „E dus cu pluta / E dus cu sorcova / Îi lipsește o doagă / Este într-o ureche” – e nebun

– „Are caș la gură” – este încă un copil

– „Puiul învață pe cioară / Învață puiul pe cioară” – când cineva fără experiență încercă să dea lecții cuiva care se pricepe

– „A ajuns / dat in mintea copiilor” – se spune despre bătrânii care devin senili

– „A ajuns la sapă de lemn” – a ajuns sărac

– „A dat apă în casă” – a da de necaz

– „Râde pe sub mustață” – a se amuza foarte tare dar fără a lăsa să se vadă acest lucru

– „A aduce noră pe cuptor” – a se însura, a se căsători

– „A fi la gură de cuptor” – a se găsi în mare primejdie

– „A avea o piatră pe inimă” – a avea un mare necaz sau frământare

– „I-a sărit muștarul” – s-a enervat

– „A împroșca cu noroi” – a aduce acuzații fără bază cu scopul de a compromite reputația cuiva

– „Cu tot tacâmul” – complet, făcut bine, fără să lipsească nimic

– „Cu fruntea sus” – cu demnitatea nepătată

– „A ieși basma curată” – a scăpa de învinuiri

– Pleacă-ai noștri, vin ai noștri, noi rămânem tot ca proștii”

– „M-a făcut cu ou şi cu oţet” – a ţine morală, a certa, a face în toate felurile pe cineva.

– „A despicat firul în patru” – a cerceta un lucru în detaliu.

– „A dat cu bâta-n baltă” – a face o gafă

– „S-a făcut de oaie” – Nu se referă la stână şi nici la transformarea cuiva în oaie, ci la faptul că cineva ”s-a făcut de ruşine”.

– „A-şi spăla rufele în public” – Acest lucru deja se întamplă în direct la TV, unde sunt expuse public scandaluri conjugale sau de altă natură. Expresia înseamnă a spune sau a discuta în public lucruri care în mod normal se rezolvă în interiorul familiei sau al cuplului.

– „Minţi de îngheaţă apele” – Presupune o minciună continuă, cu neruşinare, se referă la un mare mincinos. Se mai foloseşte şi ”a minţi de la obraz”.

– „A dat bir cu fugiţii” – În Evul Mediu erau dese trecerile ţăranilor dependenţi -– vecini în Moldova, români în Ţara Românească – dintr-o ţară în alta. Pentru a-i încuraja să se stabilească în ţările unde veniseră, domnii îi scuteau pe noii veniţi de bir. Mulţi dintre ţăranii autohtoni, fugeau de pe moşiile unde erau aserviţi şi se aşezau în aceleaşi locuri ca şi fugiţii din celelalte ţări pentru a fi asimilaţi acelora şi astfel să nu mai plătească şi ei, cel puţin o perioadă, birul. Mai pe scurt, expresia însemană a fugi sau a pleca pentru a nufi oligat să faci un lucru anume, scrie adevărul.ro

– „Mă scoate din pepeni” – A fi enervat la culme de cineva sau de ceva.

sursa: wikipedia.ro