FOTO: Acţiune informativă cu ocazia Zile Mondiale a Apei: pliante bilingve realizate de Administraţia Bazinală de Apă Mureş

De Ziua Mondială a Apei – 22 martie, companii locale şi organizaţii non-guvernamentale şi-au instalat „tabăra” în parcul din faţa Instituţiei Prefectului Alba şi au desfăşurat o acţiune informativă şi de promovare a valorilor apei în special şi ale naturii în general. Un omagiu adus de copii acestei zile a fost o colecţie de desene tematice şi un peşte uriaş, construit din flacoane de plastic. Dintre expozanţi, Administraţia Bazinală de Apă Mureş a redactat un fluturaş bilingv de promovare a acestei zile, în limba română şi maghiară.

Ziua Mondială a Apei a adunat în faţa Instituţiei Prefectului Alba câteva companii locale şi organizaţii non-guvernamentale. Este vorba despre reprezentanţii Fundaţiei PAEM, RomaRe şi Administraţia Bazinală de Apă Mureş, alături de copiii de la Grădiniţa nr. 9 din Alba Iulia. Aceştia din urmă au expus o colecţie de desene tematice, intitulată „Ape curate, sănătate”. Tot pentru a transmite un mesaj de Ziua Mondială a Apei, a fost construit un peşte uriaş din flacoane de plastic, unul dintre deşeurile cele mai des întâlnite în natură şi cele mai greu degradabile.

În standuri special amenajate, au fost împărţite trecătorilor materiale informative şi de promovare a Zilei Mondiale a Apei, pliante, broşuri, reviste şi cărţi pentru copii. Administraţia Bazinală de Apă Mureş a redactat o serie de fluturaşi bilingvi de promovare şi de informare despre câteva detalii interesante despre apă.

Întrebat despre motivul redactării bilingve a fluturaşului, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Mureş, Teodor Giurgea, a argumentat redactarea bilingvă a materialelor informative astfel: „Atât în judeţul Mureş, cât şi în judeţul Harghita, în judeţul Alba, în judeţul Hunedoara şi în judeţul Arad avem populaţie şi de români, care vorbesc româneşte, dar avem şi cetăţeni români de etnie maghiară. Sigur, poate m-aţi fi întrebat de ce nu le-am făcut şi în limba germană sau în engleză. Pentru că, după populaţia românească, în bazinul nostru, populaţia cu ponderea cea mai mare este populaţia maghiară. Din nefericire, trebuie să o spunem, există şi populaţie vorbitoare de limba maghiară care nu ştie să citească limba română. Nu este vina mea, dar noi facem un efort ca şi dânşii să aibă puterea de a înţelege şi de a recepta mesajul nostru. Efortul nu este unul extraordinar, ci, cred că dimpotrivă: percepţia dânşilor este mult mai mare decât ceea ce înseamnă efortul nostru pentru ceea ce vrem să transmitem prin acei fluturaşi şi în limba maghiară”.

[nggallery id=128]