FOTO DOCUMENT: Etnii și profesii la Alba Iulia în secolul trecut. Cum era structurată populația orașului în perioada interbelică

Recensământul după etnie al populaţiei stabile din oraşul Alba Iulia, efectuat în anul 2011, arată că procentul persoanelor de etnie română s-a modificat considerabil faţă de acum un secol, când în oraş existau puţin peste 5.000 de români, adică aproximativ 50% din populaţia totală.

Pe lângă aceştia, la acea vreme, populaţia Alba Iuliei era constituită şi din evrei (24.70%), maghiari (21.60%) şi saşi (4.07%). Acum, nu numai că ne confruntăm cu un amestec mult mai mare de etnii, ci şi cu un val de emigrări. Cei mai mulţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, iar restul, la studii.

Dacă în 1927, „bătălia” cea mai mare se dădea asupra profesiilor de zidar, muncitor, pantofar şi „econom”, adică meseriile „practice”, acum toată lumea se înghesuie să obţină calificări înalte şi să „colecţioneze” diplome în domenii cât mai diverse, dacă se poate, peste hotare.

Dacă ne-am gândi puţin la naţionalităţile persoanelor din Alba Iulia, probabil mulţi dintre noi nu ar realiza faptul că, în afară de români, maghiari şi rromi, albaiulienii ar putea avea şi alte etnii.

Populaţia Alba Iuliei structurată pe etnii, în 1927

Nu mică ne-ar fi mirarea să constatăm că, din cei 63.536 de locuitori ai Alba Iuliei, câţi au fost la recensământul din 2011, doar 55.671, adică 87.62%, sunt români. Restul, 12.38%, sunt împărţiţi după cum urmează: 1010 maghiari (1.58%), 115 germani (0.18%), 1119 rromi (1.76%). Restul populaţiei este formată din ucrainieni (4), evrei (19), turci (13), ruşi-lipoveni (9), bulgari (5), croaţi (3), italieni (38), polonezi (5), chinezi (4), ceangai (7), greci (6) sau alte etnii (13).

Nu la fel stăteau treburile acum un secol, când populaţia oraşului era foarte simplu structurată. Din totalul de 10.120 de locuitori, 5.022 erau români, 2.500 evrei, 2.186 maghiari, 412 saşi şi nici urmă de alte naţionalităţi ale populaţiei din oraş, după cum aflăm dintr-un document păstrat la Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, datat din 1927.

Ce profesii aveau albaiulienii, acum 100 de ani

De asemenea, dacă avem în vedere situaţia economică din Alba Iulia anilor 1920-1930, ne dăm seama că profesiile pentru care optau oamenii la acea vreme, se bazau pe cerinţele pieţei. Astfel, acum aproape 100 de ani, 450 de albaiulieni erau zidari, 224 economi, 358 funcţionari, 350 comercianţi şi 16 modiste. Nu regăsim în datele statistice din anul 1927 prea multe persoane cu „diplome” sau funcţii înalte. În Alba Iulia trăiau doar 11 medici, 16 avocaţi, 20 de învăţători, 11 farmacişti şi 52 de profesori. La polul opus, se aflau meseriile de tocilar (3), teracotar (4), bodegar (5), cusător (1), decorator (4), turtar (3), meserii pentru care aveai nevoie mai mult de practică, decât de teorie.

Spre deosebire de zilele noastre, în care toată lumea se străduieşte să „devină cineva”, să urmeze şcoli prin străinătate sau să se axeze pe profesii dintre cele mai căutate, precum economist, specialist IT, medic sau avocat, acum un secol, existau meserii la care nici nu ne-am fi gândit. De pildă, nu vedem utilitatea unui turtar în zilele noastre, dar nici a unui teracotar, cărăuş, cojocar, cuţitar, birjar, barbier, perier, „cărărnicar”, „bugner”, „faur” sau a unui rotar.

Foto: Serviciul Județean Alba al Arhivelor Naționale