Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Expediţie finlandeză peste 80 de metri adâncime în Munţii Apuseni. Scufundări în „Lacul Morţii” din Peştera Coiba Mare, pe locul trei în Europa


Publicat

Lacul Mortii1Zona carstică Gârda – Arieșeni a Munților Apuseni au fost gazda unei epediții a clubului AKPP din Finlanda. În această expediție, în care finandezii au şofat peste 2000 de km pentru a transporta cele peste 2 tone de echipament necesare scufundărilor, s-a organizat plonjarea în ”Lacului Morții” sifonul terminal al peșterii Coiba Mare (peștera cu cea mai lată intrare din România 74 metri). De asemenea, s-au efectuat mai multe scufundări în Izbucul Tăuz – peștera scufundată cu cel mai mare grad de dificultate din România. Decoperirea finlandezilor plaseată Coiba Mare pe locul trei în clasamentul peşterilor foartea adânci din Europa. Pe primul loc se află Peştera Vaucluse din Franţa, unde specialistii au ajuns până la 300 de metri.

Această expediție de scufundări în peșteri au fost organizate de Călin Drăgan (SNS – România) și Adrian Pereț (Finlanda).

Călin Drăgan povestește : ”Toată aventura aceasta a început în urmă cu 6 luni când amicul meu Adrian Pereț m-a întrebat unde se pot face scufundări în peșteră în România. Mi-a explicat ce este vorba de echipa Divers of the Dark, despre care știam și,cunoscându-le activitatea,alegerea locului a fost destul de ușoară.

Trebuia să fie un loc care să depășească posibilitățile noastre atât tehnice cât și competențele de scufundare. Astfel să fiu sigur că nu apar nici un fel de animozități”.

Lacul Mortii3Numele ”Lacului Morții” sifonul terminal al peșterii Coiba Mare este dat de numărul mare de bușteni care se află în derivă, pe suprafață și la diverse nivele în această galerie scufundată. Acești bușteni acoperă în prezent în totalitate suprafața lacului, în așa fel încât pentru a se putea efectua scufundarea au trebuit împinși câtiva pentru a se face un spațiu prin care să se ajungă la apă.

Ultima scufundare în acest lac fusese realizată în 1998, până la adâncimea de 35 m de scufundătorii cehi Novak M. și Zaruba I.

Echipa de speologi a fost formată din Sami Paakkarinen (Finlanda), Patrik Gronquist (Finlanda), Adrian Pereț (Finlanda), Andras Kuti (Ungaria), Călin Drăgan (România), Ciubotărescu Christian (România), care au transportat cele peste 250 kg de echipament prin târâșuri, prin semisifoane, peste cascadă pentru ca primii doi să se poată scufunda.

Sami Paakkarinen ne povestește (…) „în această săptămână ne-am scufundat în Coiba Mare. Acesta a fost un proiect epuizant. A luat multe ore transportul echipamentului la locul scufundării. Este și o cascadă înaltă unde a trebuit montată o tiroliană pentru a trece echipamentul pe partea cealaltă a cascadei.

Dar oricum ne-am scufundat, deși este un sifon care suge apa. Pornește de la un diametru de 20 m și devine din ce în ce mai mic, după 30 m. Devine un tunel de presiune, de 1,5 m lățime și 3-4 m înălțime. Am instalat 180-200 m de fir ghid nou până la adâncimea de 91 m, dar galeria continuă (n.r. cel puțin 2m cât era vizibilitatea). Aș spune că este cea mai adâncă galerie scufundată din Romania în prezent.

Aici am atins adâncimea maximă la care putem înainta”.

Scufundarea care durează în jur de 3 ore din care circa 20 minute se înaintează, iar diferența se stă la diverse paliere de decompresie. La adâncime, azotul se dizolvă în sânge și dacă se iese brusc la suprafață acesta se transformă în bule de gaz care înfundă vasele de sânge (apare boala de decompresie care poate duce la deces). Pentru adâncimi mari (sub 40 m) nu se folosește aer, ci un gaz în care se introduce heliu. De asemenea, scufundătorii de adâncime au folosit Rebreathere – aparate de respirat cu circuit închis (pentru a folosi mai puține butelii și gaze de respirat). Pentru a se proteja de apa rece au folosit costume etanșe (Dry suit) cu sisteme de încălzire electrice.

Tauz4În cadrul expediției s-au efectuat mai multe scufundări în Izbucul Tăuz – peștera scufundată cu cel mai mare grad de dificultate din România. La 4 octombrie 2002 un speolog scufundător din Polonia pe nume Rafal Garski și-a pierdut viața în acest loc. În ianuarie 2006 W. Szymanowski ajunsese la distanța de 375m de la intrare și trecând ramura ascendentă ajunsese la 30 de suprafață.

Din păcate în primăvara acelui an a decedat prin înec într-o peșteră scufundată din Franța la o adâncime de peste 100 m. Asfel după decesul său și a lui V. Bolek – scufundătorul care ajunsese pentru prima dată la fundul sifonului 2 la adâncimea de 87 m – prin înec într-un lac în Germania, timp de 8 ani nu a mai încercat nimeni să treacă acest sifon.

Din fericire echipa experimentată din Finlanda prin medierea scufundătorului speolog Adrian Pereț – care s-a stabilit de 15 ani în această țară a vizitat zona.

Adrian Pereț descrie echipa de vârf: ”Din punctul lor de vedere pare simplu. Ei cred că au mii de scufundări, la adâncimi de peste 100 m. Ei se duc și fac scufundări în care stau sub apă câte 12 ore pentru decompresie. Nu adâncimea este problema. Adâncimea este doar un număr care-ți spune disciplinat ce trebuie să faci. Până la adâncimea de 2 0m în sifonul 2 galeria este destul de largă, 6m lățime cu 2-3m înălțime. Pe la 20 m începe să se îngusteze, și fundul este plin de nisip. Ajunge să fie atât de îngust încât ai un spețiu foartte limitat.

Ești la tine cu 5 butelii. Practic nu mai încapi să înoți. Ești la 45 de grade, cu capul în jos, și te târăști pe nisip, cu buteliile frecându-te de tavan. Ajungi să nu încapi. Trebuie să-ti tragi buteliile de sub tine, trebuie să ți le aranjezi în așa fel încât să-ţi găsești o poziție să înaintezi. Din punctul meu de vedere este o scufundare foarte dificilă.”

Sami Paakkarinen (Finlanda) coordonatorul scufundărilor: „Ne-am scufundat la adâncimea de 83 m și am continuat explorarea galeriei care mergea ascendent, și am ieșit într-o galerie aerată, care nu mai fusese parcursă nici o dată. Această galerie nouă este de o lungime de aproximativ 200 m și am găsit un nou sifon. Am trecut și acest nou sifon, care era destul de scurt, circa 20 m lungime și 6m adâncime.

A urmat un nou sector aerat de circa 80-100 m, dar pe acea galerie am întâlnit o cascadă de 4 m înălțime.

Am cumpărat din orașul apropiat (n.r. Câmpeni) o scară de aluminiu de 6 m și am trecut-o prin sifonul de 83 m adâncime, prin sectoarele aerate, peste sifonul al treilea și am putut depăși cascada, dar a urmat sifonul nr.4. Am plonjat sifonul numarul 4, care coboară întâi la 16 m adâncime, apoi urcă la 4 m și am crezut că duce la suprafață. Dar de fapt cobora în pantă descendentă. Noi ne-am întors de la adâncimea de 55 m, dar galeria cobora în continuare.

În acel sifon am întins 300 m de fir ghid, deci și acel sifon este unul lung”.

În urma colaborării internaționale, sifonul terminal din peștera ”Coiba Mare” (”Lacul Morții”), cea mai adâncă galerie înecată din România cu peste 92 m adâncime și sifonul 2 din ”Izbucul Tăuz” a fost depășit, descoperindu-se încă 2 sifoane și 2 sectoare aerate. De asemenea, s-a efectuat o scufundare în izbucul ”Cotețul Dobreștilor”, care însă a fost scurtă fin cauza vizibilității scăzute din cauza apei tulburi.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Cuplurile de cetățeni din Teiuș care au împlinit 50 de ani de căsătorie, premiate de primărie și consiliul local

Publicat

Primăria din Teiuș a fost alături de cuplurile de cetățeni care au împlinit 50 de ani de căsătorie neîntreruptă. 

Chiar dacă de obicei toți sărbătoriții petreceau împreună momentul fericit, anul acesta, din cauza pandemiei de coronavirus, petrecerea nu a mai fost posibilă. 

Totuși, administrația locală i-a celebrat pe cei care în 2020 au împlinit 50 de ani de căsătorie. Mai exact, primarul din Teiuș, Mirel Hălălai s-a deplasat la locuințele acestora și le-a oferit un cadou din partea primăriei.

”De cațiva ani a devenit o tradiție să fim alături de cei care împlinesc 50 de ani de căsatorie neîntreruptă, respectiv cele mai longevive cupluri.

Primaria Teiuș si Consiliul Local au venit în întâmpinarea acestui frumos moment, susținând material un eveniment deosebit din viața acestor familii teiușene, modele de urmat în viață pentru fiecare dintre noi.

În acest an din cauza condițiilor nu a fost posibilă o întalnire a tuturor așa cum eram obișnuiți, Primaria a venit, prin reprezentanții săi în casele familiilor ce sărbătoresc aceste fericit eveniment”, au transmis reprezentanții primăriei Teiuș într-un comunicat de presă.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Consiliul Județean Alba a făcut un site pentru sprijinirea producătorilor locali. Poți să vezi, dar nu poți cumpara online

Publicat

Produse lactate, preparate din carne, pește, uleiuri, produse de panificație, legume, fructe, băuturi și răsaduri, toate produse în județul Alba: asta pot găsi cei care accesează platforma madeinalba.ro.

Totuși, site-ul promovat de Ion Dumitrel pe pagina sa de Facebook are o singură utilitate: cea de vizualizare a produselor. 

Cei care accesează o categorie de produse și mai apoi un preparat anume nu îl pot comanda, pot doar să vadă de cine este produs și au la dispoziție un număr de telefon și o adresă de contact.

Restul intercațiunii se face clasic, clientul sună și îl întrebă pe producător dacă mai are produsul disponibil sau nu. 

De asemenea, în timp ce în alte județe, platforme asemănătoare au fost puse în funcțiune încă de la începutul pandemiei de coronavirus, la Alba, aceasta a apărut după aproape trei luni.

Ce spun reprezentanții Consiliului Județean Alba despre site

”Platforma www.madeinalba.ro promovează produsele autentice locale, iar Consiliul Județean Alba își propune, pe această cale, să creeze legătura dintre micii fermieri, agricultori sau întreprinzători locali și cei interesați atât o alimentație sănătoasă, cât și de o experiență culinară inedită.

Vizitarea acestui site de prezentare este și un prilej de a cunoaște nu doar produsele – autentice, gustoase și sănătoase, ci și poveștile din spatele efortului și pasiunii unor oameni care respectă și perpetuează tradițiile, promovând gastronomia și specificul zonei.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul Grupurilor de acţiune locală din judeţul Alba: „Pe Mureş şi pe Târnave”, Valea Ampoiului – Valea Mureşului” se arată într-un comunicat de presă.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Provocările pentru ”pitici și tătici” ale unui tânăr din Alba Iulia. Un mod inedit de a petrece timpul liber cu cei mici

Publicat

Un tânăr din Alba Iulia, cu multă imaginație și talent la ”meșterit”, și-a transformat pasiunea într-o provocare pentru ”tătici și pitici”, din dorința de a petrece cât mai mult timp alături de băiatul său și a-l implica în cât mai multe activități creative. 

Radu Oprița, alături de Patrick, băiatul și ajutorul său de nădejde, au creat în sufrageria casei, din toate jucăriile celui mic ”o reacție în lanț” pe care au postat-o pe YouTube.

Deloc surprinzător, video-ul de pe YouTube chiar a generat o reacție în lanț și a fost vizualizat de peste 1.000 de persoane.

Atunci, Radu s-a gândit să facă mai multe activități alături de cel mic și să le filmeze, pentru a le da idei și altor tătici.

Radu a povestit, pentru Alba24.ro, cum i-a venit ideea.

Potrivit acestuia, totul a început în perioada sărbătorilor de Crăciun din 2019, când cel mic a primit foarte multe cadouri, iar Radu s-a gândit cum poate să le folosească pe toate odată.

În prima filmare de pe YouTube, cei doi au folosit peste 50 de jucării, iar după 70 de încercări eșuate și șase ore de distracție, sistemul de reacție în lanț ”a mers ca uns”.

Radu a dat provocarea mai departe și prietenilor tătici, dar s-a hotărât să continue activitățile și să le filmeze.

Așa a apărut mini-seria ”Provocări pentru pitici și tătici”. O altă activitate a fost construirea unei ”plăci de activități”, cu mai multe elemente, cu care cel mic se poate juca și interacționa.

Dar, poate cel mai ambițios proiect de până acum și în urma căruia Radu a fost contactat și de alți părinți, pentru detalii și instrucțiuni, este un turnuleț cu tobogan, construit în aer liber.

Construit din lemn și vopsit în culori vii, turnulețul s-a dovedit a fi un element de joacă interactiv pentru cel mic, dar și un prilej de a petrece cât mai mult timp cu acesta.

Tânărul tătic din Alba Iulia nu se oprește doar la videoclipurile postate până acum și ne-a declarat că următoarele două proiecte vor fi cu siguranță tot în aer liber.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

VIDEO REPORTAJ: Cum s-a pregătit Colegiul HCC din Alba Iulia pentru reluarea orelor cu elevii claselor a XII-a. Măsurile luate

Publicat

Elevii de clasa a XII-a și a VIII-a se întorc din 2 iunie la școală pentru aproape două săptămâni de pregătire înaintea examenelor de Bacalaureat și Evaluare Națională. 

Pentru ca orele de pregătire să se desfășoare în condiții de siguranță, în ceea ce privește limitarea răspândirii noului coronavirus, autoritățile au impus unităților de învățământ o serie de reguli stricte. 

Marți, 26 mai, alături de Valeriu Cerbu, directorul Colegiului „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia, reporterii Alba24.ro au luat la pas curtea și clădirea colegiului pentru a vedea cum au fost puse în practică regulile impuse de autorități. 

De la marcaje vopsite pe asfalt în curte, la scanarea temperaturii, asigurarea de măști de protecție și până la circuite diferite pentru intrarea și ieșirea elevilor din clădire, conducerea celui mai prestigios liceu din Alba s-a asigurat că a bifat toate regulile impuse de autorități.

Intrarea în curtea unității de învățământ și așteptarea pentru luarea temperaturii

Intrarea elevilor în Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” se va realiza pe două circuite: un circuit pentru intrarea laterală și unul pentru intrarea de la sala de sport.

În curtea unității de învățământ, circuitul pentru intrarea laterală este marcat cu săgeți și linii vopsite pe asfalt din doi în doi metri, pentru ca elevii să păstreze distanța între ei. La fel este marcat și cel de-al doilea circuit, cu intrarea în zona sălii de sport sala de sport.

În curtea colegiului vor fi prezenți profesori care îi vor direcționa pe elevi spre cele două intrări și se vor asigura că aceștia păstrează distanțarea fizică.

Măsurile de siguranță și de prevenire a îmbolnăvirii cu COVID-19 sunt afișate încă de la intrare, la avizierul din curtea liceului. De asemenea, pe panou este afișată și oglinda fiecărei clase – respectiv locul elevilor în bănci, distanța dintre acestea și spațiul, în metri pătrați, care îi revine fiecărui elev.

La intrările în clădirea colegiului încep și marcajele prin care li se reamintește elevilor să păstreze distanța. De asemenea sunt amplasate covoare cu material dezinfectant pe care elevii își vor putea șterge tălpile încălțărilor.

Procedura de la intrarea în clădirea colegiului 

După ce au pășit în clădire, elevii vor fi întâmpinați de un cadru medical care le va lua temperatura prin termoscanare. După termoscanare aceștia își vor dezinfecta mâinile, iar apoi se vor îndrepta către clasele la care sunt repartizați.

„La intrarea în școală elevul se dezinfectează pe mâini, îi facem un examen sumar, îl întrebăm: aveți dureri în gât, tușiți, aveți dureri de cap?

Dacă copilul neagă, îi măsurăm temperatura. Dacă temperatura este mai mică de 37,3 grade, îi înmânăm o mască și îl îndrumăm spre sala de clasă.

În cazul în care se întâmplă ca temperatura să fie 37,3 – 37,4 grade, deci peste 37,3, îl ținem deoparte 5 minute, după care repetăm măsurarea temperaturii.

Dacă după cele 5 minute temperatura persistă, îi recomandăm să meargă la medicul de familie, deci copilul acela nu va intra în școală”, a precizat unul dintre cadrele medicale prezente în unitatea de învățământ.

Lângă fiecare clasă de curs există o masă pe care se află dezinfectant și cutii cu măști de protecție, măști pe care elevii sunt obligați să le poarte pe tot parcursul orelor.

Salile de clasă

Pe ușa fiecărei săli de clasă sunt afișate regulile care trebuie respectate de elevi și o reprezentare grafică a repartiției adolescenților în bănci.

„În fiecare sală de curs, mobilierul este pozitiționat în așa fel încât să se păstreze distanța de doi metri, deci cei patru metri pătrați pentru fiecare elev, scaunele au fost eliminate și  a rămas doar scaunul pentru elevul din bancă.

Mai mult, fiecare loc al elevilor din bănci este marcat de un set de reguli lipit pe bancă. 

Intrarea în sălile de curs se va face în ordinea sosirii, iar aceștia se vor așeza în bănci, începând cu ultima bancă și până la prima. În acest fel elevii nu vor trece unii pe lângă alții când își vor ocupa locurile în bănci”, a declarat Valer Cerbu, în timp ce inspecta o sală de clasă.

Pauzele

În pauză profesorul care lucrează cu elevii va rămâne alături de ei în sala de clasă, iar la sfârșitul programului, profesorul va fi acela care îi va conduce pe elevi la ieșire.

Elevii vor ieși din colegiu pe o ușă diferită față de cea pe care au intrat, a mai menționat Valeriu Cerbu.

La finalul turului prin Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan”, Valeriu Cerbu a spus că profesorii dar și personalul auxiliar al unității de învățământ sunt pregătiți pentru ai primi pe elevi în condiții de siguranță.

Un reportaj realizat de Cristian Panu și Raul Baciu – Alba24.ro.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate