FOTO: Festivalul „Lucian Blaga” 2017. Momente emoţionante şi premii pentru creaţii literare. Omagiu adus poetului şi filozofului misterelor, născut în Lancrăm

Se încheie o nouă ediţie a Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”, cea cu numărul 37, organizată la Sebeş şi Lancrăm. Organizatorii au decernat, duminică, premiile la cele două concursuri de creaţie literară, în cadrul unei ceremonii organizate la Casa de Cultură din Sebeş. Au fost trei zile în care oameni de cultură, elevi şi oficialităţi locale i-au adus încă un omagiu unuia dintre cei mai importanţi poeţi ai României.

În „marea lui trecere”, Sebeşul are poveşti frumoase, care se scriu prin oameni, personalităţi unice, care fac parte din „corola de minuni” a acestor locuri… Festivalul este expresia simbolică a preţuirii pe care Sebeşul o dăruieşte memoriei lui Lucian Blaga, poetul şi filozoful misterelor, născut la Lancrăm, în anul 1895. Imaginea acestui festival s-a conturat tot mai expresiv, an după an, prin participarea unor personalităţi din ţară şi din străinătate, care i-au adus longevitate şi prestigiu, au transmis organizatorii.

Festivalul a cuprins, pe lângă sesiunea de comunicări literare, recitaluri de poezie, momente artistice, proiecţie de film documentar, concert cu Horia Mihail şi Ciprian Dancu, conferinţă cu Dan Puric şi întâlnire cu Oana Pellea (duminică, de la ora 18.oo, AICI programul).

Duminică, elevi de la Colegiul Naţional „Lucian Blaga” au prezentat un moment artistic emoţionant, la mormântul poetului din Lancrăm, în prezenţa oficialităţilor locale şi participanţilor la festival. Ficare au adus câte o floare pentru a omagia viaţa şi însemnătatea creaţiei marelui poet.

Programul ultimei zile a festivalului a continuat cu slujbă religioasă la Biserica ortodoxă Lancrăm şi festivitatea de premiere, la Casa de Cultură Sebeş.

În acest an, marele premiu acordat la tradiţionalul concurs de creaţie literară ajunge la Oradea.

Vezi şi Marele premiu al Festivalului Internaţional „Lucian Blaga” Sebeş, ediţia XXXVII, ajunge la Oradea. CÂŞTIGĂTORII concursului de creaţie literară

De asemenea, au fost acordate şi premii pentru elevi şi profesori care au participat concursul „Laudă seminţelor, celor de faţă  şi-n veci tuturor!” ediţia a XII-a, 2017.

Citeşte şi Festivalul Internaţional „Lucian Blaga”, ediţia 2017: Premiile pe secţiuni la concursul naţional, pentru elevi şi profesori. LISTA câştigătorilor

În 2017 se împlinesc 122 de ani de la nașterea celui care a rămas în conștiința neamului ca „fiu al albastrului Lancrăm” – Lucian Blaga.

În cadrul festivalului, au susţinut sesiuni de comunicări literare: academicianul Alexandru Surdu, vicepreşedintele Academiei Române (“Deschiderea misterelor la Lucian Blaga şi conceptele deschise la Constantin Noica”), dr. Egeniu Nistor (Cunoaşterea ca „fenomen originar” în scrierile din tinereţe ale lui Lucian Blaga), prof Florin Gheorghe (materiale referitoare la dosarele de interdicţie a lui Mihai Eminescu şi scrisori inedite ale lui Lucian Blaga, aflate într-o arhivă particulară), prof. Amalia Pavelescu (“Arta revelării misterului în opera blagiană”), prof Dan Verejanu (“Timpul lui Lucian Blaga: nemurirea”), prof. Zenovie Cârlogea (“Critica literară în viziunea lui Lucian Blaga: “gust estetic” și “viziune filosofică”), Elena Deju (poezii), Gheorghe Grigurcu – critic literar (“Mai curînd un zeu”), Prof. Mircea Popa (“Academicianul Al. Surdu la Porțile Împărăției Filosofice Blagiene. Eseul filosofic la Lucian Blaga), prof. Ilie Moise (“Lucian Blaga sub cupola Academiei: opt decenii de la rostirea discursului de recepţie”), prof. Cristian Stamatoiu (“L’épopée anthropo-culturelle du « Mythe du constructeur» jusqu’à son adaptation dramaturgique par Lucian Blaga [Epopeea antropoculturală a „Mitului constructorului” până la dramatizarea sa de către Lucian Blaga – fr.), prof. Anva Sîrghie (“Lucian Blaga şi redobândirea harului creator prin iubire. Lucian Blaga, “fratele mai mic” al lui Eminescu), Nicolae Mareş (Blaga-Eminescu), prof. Radu Rotaru (“Despre cunoașterea poetică – privirea”), prof. Ana Selejan (“Retorica poeziilor blagiene neincluse in volumele antume de după 1921”), Doina Modola (“Constelația Lancrămului).

De asemenea, au fost lansate volume, prezentate de autorii:  Eugeniu Nistor (“Fenomenul originar; Lucian Blaga – opera filosofică), Alexandru Surdu (“La porţile împărăţiei”), Zenovie Cârlugea (Lucian Blaga – dicţionar esenţial – Oamenii din viața), Anca Sîrghie (Lucian Blaga şi ultima muză), Dan Verejanu (Lucian Blaga – Puterea creatoare ca putere absolută), Nicolae Mareş / Czslaw Dzwigaj (Citate din Cartea Morții şi alte poeme), Mircea Popa (Cuibul privighetorilor – Clujul după Marea Unire; Ion Miclea – coordonatele culturii medievale – Teză de licență susținută la profesorul Lucian Blaga).

Lucian Blaga – Viaţa şi opera

Originar din Lancrăm, județul Alba, Lucian Blaga s-a născut la 9 mai 1895, în familia unui preot. A încetat din viață la 6 mai 1961, la Cluj-Napoca și a fost înmormântat în cimitirul din satul natal, Lancrăm, despre care scria, în versuri: „Sat al meu, ce porți în nume/ sunetele lacrimei, […] Spre tine cine m-a-ndrumat/ din străfund de veac,/ în tine cine m-a chemat/ fie binecuvântat,/ sat de lacrimi fără leac”.

Copilăria și-a petrecut-o în satul natal, „sub semnul unei fabuloase absențe a cuvântului”, așa cum el însuși se descrie, „mut ca o lebădă”, având în vedere că nu a vorbit până la vârsta de patru ani.

După ce și-a terminat studiile primare la școala germană din Sebeș (1906), a urmat liceul „Andrei Șaguna” la Brașov, absolvit în 1914. Pe perioada liceului, tânărul Lucian are o situație financiară precară, adâncită și mai mult de moartea tatălui, în 1908, după care întreaga familie s-a mutat la Sebeș. În această perioadă, descoperă operele lui Schiller și Goethe, scrise în limba germană, dar și pe cele ale scriitorilor români: Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Alexandru Odobescu, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga și Nicolae Iorga, notează www.lucianblaga.eu.

După terminarea liceului, a urmat Facultatea de Teologie din Sibiu, absolvită în 1917. A luat parte la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Și-a continuat studiile universitare la Viena, unde a urmat Facultatea de Filosofie, obținând, în 1920, titlul de doctor în filosofie cu teza ”Kultur und Erkenntnis” (Cultură și cunoaștere). După terminarea studiilor, s-a stabilit la Cluj.

A debutat cu versuri în revista „Românul” (poezia „Noapte”, 1910), continuând să colaboreze cu articole și studii filosofice la „Convorbiri literare”, „Gazeta Transilvaniei”, „Adevărul literar și artistic”, Cugetul Românesc”, „Cuvântul” etc. Editorial, a debutat în 1919, cu o culegere de versuri („Poemele luminii”) și cu un volum de notații filosofice („Pietre pentru templul meu”). Inițial, primele versuri fuseseră publicate de Sextil Pușcariu în „Glasul Bucovinei” și ulterior au fost reunite în volum. Cel de-al doilea volum de versuri, „Pașii profetului”, a apărut în 1921 și a fost distins cu premiul „V. Adamachi” al Academiei Române. În dramaturgie, a debutat cu piesa de teatru „Zamolxe” (1921), distinsă cu premiul Universității din Cluj.

Lucian Blaga a fost membru fondator al revistei „Gândirea”, apărută în 1921, în care a publicat mare parte din operele sale, iar între 1943-1944 a scos, la Sibiu, revista „Saeculum”.

Scriitor foarte prolific, Lucian Blaga a publicat mai multe volume de versuri: „În marea trecere” (1924), „Lauda somnului” (1929), „La cumpăna apelor” (1933), „La curțile dorului” (1938), „Nebănuitele trepte” (1943) și piese de teatru: „Tulburarea apelor”(1923), „Daria” (1925), „Fapta” (1925), „Învierea” (1925), „Meșterul Manole” (1927), „Cruciada copiilor” (1930), „Avram Iancu” (1934) etc. Lucian Blaga a scris importante eseuri și studii filosofice: „Filosofia stilului” (1924), „Fețele unui veac” (1925), „Daimonion” (1930), „Despre personanță” (1935), dar mai cu seamă „Trilogia cunoașterii” (1931-1934); „Trilogia culturii” (1936-1937); „Trilogia valorilor” (1939-1942) și „Trilogia cosmogonică” (1940-1948), potrivit volumului „Membrii Academiei Române” (2003).

Din 1926, a îmbrățișat cariera diplomatică, devenind atașat de presă pe lângă legațiile române de la Varșovia (1926-1927), Praga (1927-1928), Berna (1928-1932); consilier de presă la Legația română din Viena (1932-1937); consilier de presă la Legația română din Berna (1937-1938); ambasador și ministru plenipotențiar al României la Lisabona (1938-1939).

La 28 mai 1936, a fost ales membru titular al Academiei Române, fiind repus în drepturi la 3 iulie 1990. A fost numit profesor la Catedra de Filosofia Culturii, la Universitatea din Cluj-Napoca (1938). Din 1951 a fost numit bibliotecar-șef la Biblioteca Academiei Române, filiala Cluj, al cărei director adjunct a devenit în 1954. I s-a încredințat de Academia Română (1949) redactarea a două capitole din ”Istoria filosofiei românești”. În 1930, a întocmit, împreună cu poetul Hermann Hauswirth, o „Antologie de poezie populară românească”. Lucian Blaga a lăsat o serie de traduceri din Goethe („Faust) și Lessing („Natan înțeleptul”). Opera sa a fost tradusă în mai multe limbi străine.

În actualizare. Revenim cu mai multe imagini

sursa foto (galerie foto): Facebook (Primăria Muncipiului Sebeş)