FOTO: Palatul Principilor din Alba Iulia, în proiectul “Orașul user-friendly”. Ce cred albaiulienii şi turiştii despre modernizarea obiectivului. Sondaj IPP

Palatul Principilor, unul dintre simbolurile orașului Alba Iulia, a fost subiect de dezbatere în cadrul unui eveniment public din seria „Orașul user – friendly”, inițiat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) în parteneriat cu Municipiul Alba Iulia. IPP a prezentat şi rezultatele unui sondaj care a vizat percepția locuitorilor și turiștilor din Alba Iulia, precum și a cetățenilor domiciliați în jurul municipiului asupra perspectivelor de transformare și redare către comunitate a obiectivului istoric, acum în stare de degradare.

Vezi şi Proiectul pentru reabilitarea Palatului Principilor din Alba Iulia, aprobat de Consiliul Local, cu modificări. Se va cere din nou finanţare europeană

Palatul Principilor, cunoscut ca reședința voievodului Mihai Viteazul în sec. al XVI – lea și cazarmă în timpul cuceririi Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, este astăzi un monument aflat în stare de degradare. Pentru câteva ore, împreună cu reprezentanți ai autorității locale, ai administrației centrale, specialiști din societatea civilă și reprezentanți ai industriilor creative și culturale din oraș, la Sala Unirii din Alba Iulia s-a discutat despre trecutul, prezentul și viitorul Palatului Principilor, dar și despre perspectivele de transformare a acestui edificiu reprezentativ pentru specificul istoric și arhitectural al Transilvaniei.

La dezbaterea intitulată „Împreună deschidem porțile Orașului User-Friendly! Astăzi: Palatul Principilor” au participat directorul Institutului pentru Politici Publice, Elena Tudose, viceprimarul municipiului Alba Iulia, Paul Voicu, city managerul Nicolaie Moldovan, șeful Serviciul Patrimoniu Mondial, Institutul Național al Patrimoniului, Iosef Kovacs și directorul general adjunct al Muzeului Național al Unirii, Constantin Inel.

„Ne interesează în mod deosebit un obiectiv care este un simbol al municipiului Alba Iulia, Palatul Principilor. Este un obiectiv cu o valoare națională și internațională, cu perspective majore de a reveni în centrul Cetății”, a transmis Elena Tudose.

„Un colectiv foarte mare de oameni au lucrat pentru pregătirea unei aplicații de finanțare care cred că la ora aceasta a fost înregistrată la sediul ADR Centru, aplicație de finanțare care vizează chiar partea din față a Palatului Principilor, generic denumită Corpul E, cea mai valoroasă parte din punct de vedere istoric, din punct de vedere al importanței (…)”, a declarat city managerul Nicolaie Moldovan.

„Din 1991, centrul istoric din Alba Iulia este propus pentru includere în patrimoniul mondial. Sigur că pare o distanță foarte mare din 1991 și până în prezent în care nu s-a întreprins încă nimic. Sigur că tot ce s-a făcut între timp în Alba Iulia nu poate decât să potențeze dorința noastră de a include acest ansamblu în patrimoniul mondial. A include ansamblul înseamnă a include toate elementele sale. Avem aici niște piese atât de importante încât ele au cel puțin valoare la nivel european, deoarece aici s-a scris o mare parte din istoria acestei părți a lumii. Va trebui să facem o reformulare, deocamdată ideea care s-a născut a fost cea a includerii ca element de fortificare, aceasta însemnând că oricum este cuprins tot ce este în interiorul fortificației. Palatul Princiar este probabil, după Catedrala Romano-Catolică care este prima mare construcție romanică în această parte a Europei, unul dintre cele mai importante elemente”, a transmis Iosef Kovacs.

Evenimentul a mai cuprins un tur ghidat prin Palatul Principilor, pentru a descoperi potențialul acestui monument istoric de a genera nu numai valoare culturală, ci și economică și socială pentru Municipiul Alba Iulia.

Inițiativa face parte din proiectul Orașul user-friendly: implicare civică pentru revitalizarea fostelor spații urbane industriale, demers care promovează un model inovator de transformare urbană a unor obiective industriale sau istorice reprezentative pentru orașele în care se află, dar subutilizate sau degradate. Proiectul este co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

În acest proiect mai sunt implicate autorităţile locale din Arad (pentru Cetatea Aradului) şi Sector 3 Bucureşti (pentru Hala Laminorul). Ideea este ca aceste locaţii să fie transformate în circuite urbane, fiind redate comunităților de care aparțin, prin sprijinirea identificării celor mai potrivite soluții de transformare, cu implicarea directă a cetățenilor – locuitori ai zonei, a grupurilor civice locale active și a industriilor creative, potrivit iniţiatorilor.

În urma sondajelor de opinie realizate pe teren în cele 3 municipalități, care vor identifica aşteptările cetăţenilor referitoare la revitalizarea acestor spaţii, vor fi demarate consultări publice la care sunt invitaţi să participe cetățeni, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale locale, activiști, reprezentanți ai mediului academic de profil, ai mediului privat interesat și ai presei. În final se va organiza un concurs în urma căruia va fi ales proiectul câştigător care va readuce la viaţă părţi ale celor trei oraşe.

Care sunt opiniile albaiulienilor şi turiştilor implicaţi în sondajul IPP

Institutul pentru Politici Publice a desfășurat, în perioada 1-10 octombrie, o cercetare cu ajutorul unui chestionar standardizat, care a vizat percepția locuitorilor și turiștilor din Alba Iulia, precum și a cetățenilor domiciliați în jurul municipiului asupra perspectivelor de transformare și redare către comunitate a Palatului Principilor.

56% dintre cei intervievați susțin că sunt foarte mulțumiți de evoluția municipiului Alba Iulia în ceea ce privește dezvoltarea urbană/estetică din ultimii ani. 39% se declară destul de mulțumiți, 3% destul de mulțumiți, iar 2% sunt foarte nemulțumiți.

Întrebați care este cel mai bun lucru realizat în Alba Iulia în ultimii trei ani, 92% dintre cei chestionați au ales reabilitarea Cetății Alba Carolina. În topul preferințelor se află și schimbul de gardă, Garda Romană, Lupii Apulonului, Parcul Dendrologic, Pista de biciclete din zona Mamut, dar și organizarea anuală a evenimentelor artistice, sportive și culturale din Cetatea Alba Carolina.

Potrivit cercetării, principala nemulțumire legată de felul în care arată Alba Iulia în prezent este calitatea parcărilor, trotuarelor, aleilor (43%). În topul nemulțumirilor celor intervievați se află și calitatea zonelor verzi din oraș (36%), estetica blocurilor rezidențiale (29%), calitatea locurilor de joacă (21%), calitatea infrastructurii pistelor de bicicliști (17%) și calitatea serviciilor de salubrizare și colectare a gunoaielor (15%).

Referitor la Palatul Principilor și zona din împrejurimile acestuia, 51% dintre cei intervievați consideră că nu este exploatată la potențial maxim. 30% consideră că ar trebui să devină un simbol al orașului, iar 18% sunt de părere că ridică profilul zonei.

Clădirea monument istoric a Palatului Principilor ar trebui recondiționată și păstrată ca exponat/muzeu, sunt de părere 68% dintre intervievați, în timp ce 29% consideră că ar trebui recondiționată într-un stil contemporan-modern, dar cu o destinație funcțională pentru mediul privat și comunitate.

În ceea ce privește viitorul proiect de transformare a Palatului Principilor și redare a acestuia către comunitate, în opinia celor intervievați, printre cele mai importante obiective și aspecte se numără amenajarea curților interioare pentru evenimente/expoziții în aer liber și amenajarea spațiilor, crearea unor spații expoziționale permanente și temporare cu tematică diferită, care să pună în valoare și amenajarea spațiilor.

Potrivit sondajului, printre cele mai importante aspecte de care ar trebui să țină cont investiția este atragerea turiștilor, conservarea patrimoniului local, crearea de locuri de muncă, dar și creșterea nivelului educațional în comunitate, creșterea potențialului economic al municipiului și oferirea de noi oportunități de educație non-formală pentru copiii din zonă.

Culegerea datelor s-a realizat pe baza unui eșantion de 602 persoane probabilistic reprezentativ pentru populația adultă din Alba Iulia. Interviurile au fost realizate față în față. Eșantionarea, elaborarea chestionarului, culegerea și înregistrarea datelor, verificările ulterioare, prelucrarea statistică, analiza datelor și elaborarea raportului de cercetare au fost realizate de către echipa de cercetare.

Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă din Alba Iulia, având o eroare de +/- 4,3%. Perioada de aplicare a fost 1-10 octombrie.