FOTO: Peștera Ghețarul de la Vârtop, casa omul de Neanderthal din Apuseni. Cum se poate vizita „Peștera Minunată” din Alba

Turiștii care vizitează Munții Apuseni se pot bucura de răcoare și de peisaje subterane spectaculoase în Peștera Ghețarul de la Vârtop, aflată în Parcul Natural Apuseni, în zona cătunului Casa de Piatră din comuna Arieșeni.

În „Peștera Minunată”, cum îi spun localnicii, a fost descoperit cel mai vechi semn al vieții omenești de pe teritoriul României, o urmă de picior al omului de Neanderthal.

Este vorba despre o amprentă pietrificată, care, după cercetările specialiştilor, s-a dovedit că aparţine unui strămoș al omului care trăia acolo în urmă cu 62.000 de ani. AICI: mai multe locuri frumoase din Apuseni: Cascade, peșteri și peisaje

Peștera Ghețarul de la Vârtop, declarată monument al naturii începând din anul 1957, a fost cunoscută de localnici cu mult înainte de prima atestare documentară.

Ea nu este luminată artificial, amenajarea acesteia fiind reprezentată doar de către marcajele care indică poteca de urmat, creând astfel senzații ca cele trăite de către primii exploratori. Peștera oferă o experiență unică turiștilor simpli, fiind unul dintre puținele locuri în care nu s-a intervenit prin amenajări care să transforme cadrul natural.

Gheţarul de la Vârtop, casa omului de Neanderthal

Ghețarul de la Vârtop este celebru îndeosebi pentru faptul că în anul 1974, cercetători din cadrul Institutului de Speologie Emil Racoviță din Cluj-Napoca, conduși de prof. dr. Iosif Viehmann, au descoperit „Sala Pașilor”, iar în interiorul ei 3 urme de hominid imprimate în planșeul peșterii.

„Deasupra, în tavan e o gaură. Ştiu că am doi alpinişti desăvârşiţi de la Clubul Universitar Cluj, pe care îi rog să-mi mijlocească trecerea prin strâmtoare, prin găurica din tavan. Nu termin bine parcursul peşterii cu studenţii, şi cei doi vin victorioşi: <Domnule profesor, puteţi trece!>. Acum cum urcăm? Ei fiind alpinişti urcă ca un paianjen. Studentul Ioan Bucur, astăzi membru corespondent al Academiei Române, un important profesor de geologie al Univesităţii Babeş-Bolyai, face pentru mine o scară a măgarilor (…).

Eu hotăresc să scoatem o bucată mare de <lapte de piatră concreţionat>. Cu toate precauţiile, eşantionul a crăpat foarte puţin, şi în margine de imagine. Urma este obiect de tezaur în colecţia de formaţiuni a Institutului de Speologie din Cluj, pentru că este prima urmă descoperită cu desăvârşire şi siguranţă în carstul sau în peşterile României. Cea mai perfect conservată urmă antropo din peşterile Terrei”, astfel a descris regretatul prof. Iosif Viehmann, fost cercetător principal la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca, modul cum s-a realizat descoperirea.

Cea mai bine conservată dintre acestea a fost prelevată în momentul descoperirii în vederea studierii sale, celelalte două urme fiind decupate și furate din peșteră la scurt timp după aceea.

Studiile efectuate au relevat că vechimea urmei de hominid este de cel puțin 62.000 de ani, ceea ce denotă faptul că ea trebuie să fi aparținut omului de Neanderthal.

Cea mai veche urmă umanoidă din România: 62.000 de ani

Urma a fost lăsată într-un material moale, ceea ce speologii şi mineralogii cunosc sub numele de „montmilh”. Omul a călcat şi a rămas această amprentă. După ce a plecat din locul respectiv, peste urmă, din tavan a început să picure apă, şi a început formarea unei mici stalagmite.

Începând de prin 1993, specialiştii au început să lucreze în laboratorul de datare Uraniu-Thoriu a Universităţii din Bergen Norvegia, unde s-a datat baza stalagmitei la 62.000 de ani, ceea ce înseamnă că urma nu putea fi mai recentă de 62.000 de ani. Este prima urmă de neanderthalian care a fost datată direct prin metoda Uraniu-Thoriu.

Ulterior, întrucât în Cluj se adusese un tomograf performant, cu acesta s-au realizat secţiuni imagistice prin urmă şi s-a constatat că momentul în care omul de neanderthal a păşit şi a lăsat urma a fost în urmă cu 62.000 ani, ulterior această urmă umplându-se cu alt material în perioada mai recentă.

Urma are 22 de centimetri lungime şi 10,6 centimetri lăţime, iar degetul mare este mai depărtat de celelalte degete cu 1,6 centimetri. Se presupune că el putea „apuca” obiecte cu piciorul, aşa cum fac maimuţele. Înălţimea sa nu depăşea 146 de centimetri.

Cum arată „Peștera Minunată” din Parcul Natural Apuseni

Odată intrați în prima cameră, sala coboară în pantă. Turiștii care vizitează ghețarul până în luna iulie vor putea vedea stalagmite și stalagtite de gheață.

Peștera nu conține un ghețar subteran în adevăratul sens al cuvântului. Iarna aerul rece coboară în peșteră și în lipsa curenților de aer, acesta rămâne în golul subteran.

Apa care trece prin fisurile calcarului îngheață la contactul cu aerul rece și începe să formeze stalagtite de gheață, iar pe podea în partea opusă încep să crească stalagmite.

Dacă iarna e rece și perioadele de îngheț și dezgheț alternează, aportul de apă în subteran este mai mare, pădurea de gheață se dezvoltă și stalagmitele și stalactitele se unesc în coloane.

Surplusul de apă se strânge într-un mic lac care se formează în punctul cel mai de jos al planșeulu sălii și care poate rămâne înghețat până spre toamnă.

Gheața care rămâne timp îndelungat în peșteră i-a făcut pe localnici să o identifice ca fiind ghețar.

Acces

Accesul către Peștera Ghețarul de la Vârtop se face pe o potecă semnalizată, care începe în cătunul Casa de Piatră, comuna Arieșeni. În zonă sunt mai multe peșteri spectaculoase, printre care Coiba Mare și Coiba Mică, dar și Huda Orbului.

Pentru a ajunge în localitatea Casa de Piatră, din centrul comunei Gârda de Sus, de pe DN 75 (direcția Câmpeni – Ștei) se urmează în dreapta drumul județean DJ 750, iar mai apoi se merge pe un drum comunal, pe o distanță de circa 12 kilometri.

În partea de nord a cătunului Casa de Piatră, din parcarea aflată la intrarea în Parcul Natural Apuseni, se merge pe un drum pietruit ce continuă în interiorul parcului.

După câteva minute, pe partea dreaptă se deschide o potecă prin pădure, pe care se urcă timp de circa 30 de minute până la peșteră.

Vizitare

Peștera Ghețarul de la Vârtop sau „Peștera Minunată” cum îi spun localnicii, este situată în Parcul Natural Apuseni, la o altitudine de 1.170 de metri, în apropierea cătunului Casa de Piatră din comuna Arieșeni.

Peștera este ascendentă (30 metri denivelare pozitivă) și are o lungime de 340 de metri, cu un traseu turistic în lungime de 130 metri care parcurge partea cea mai frumoasă din peșteră. Traseul turistic poate fi parcurs fără echipament special de parcurgere a verticalelor.

Peștera poate fi vizitată în baza unui bilet de intrare, în grupuri organizate. Prețul unui bilet de intrare este de 15 lei / persoană.

Durata vizitei este de aproximativ 30 de minute.

Vizitarea peșterii se poate face între orele 10:00 – 18:00 în sezonul turistic (15 iunie – 30 septembrie). În afara sezonului turistic vizitarea peșterii se poate face doar la sfârșit de săptămână, cu programare telefonică prealabilă. Accesul grupurilor se va face în ordinea programărilor telefonice (prioritar), respectiv în ordinea sosirii la peșteră.

Programarea grupurilor se face prin contactarea telefonică a ghizilor:

• Vasile Gligor (ghid peșteră) – 0766016482
• Cosmin Dobra (ranger APNA) – 0766445980

Condiții speciale de vizitare

Echipamentul de vizitare obligatoriu este format din încălțăminte cu talpă aderentă (recomandabil bocanci) și îmbrăcăminte adecvată unei temperaturi de +4 grade Celsius, sursă de lumină electrică proprie cu autonomie de minim 30 de minute.

• este interzisă utilizarea unor surse de iluminat cu foc deschis (lămpi de carbid, torțe, etc.)
• este interzis accesul în peșteră pentru copii sub 6 ani, accesul minorilor se va face numai în prezența părinților sau tutorilor legali
• este stric interzis accesul persoanelor aflate în stare de ebrietate sau sub influența substanțelor halucinogene
• este interzisă însoțirea în peșteră de către animale de companie

Accesul în subteran se face în baza unei declarații pe propria răspundere prin care membrii grupului atestă faptul că nu suferă de afecțiuni fizice sau psihice care pot pune în pericol viața și/sau securitatea acestora în mediul subteran (claustrofobie, astm, probleme cardiovasculare, locomotorii, etc.), că au luat la cunoștință despre condițiile despre condițiile și regulamentul de vizitare a peșterii și că își asumă răspunderea pentru eventualele accidente sau incidente pe care le provoacă sieși sau altor turiști