FOTO: Vara în Padiș, una dintre cele mai frumoase zone din Apuseni. Acces, descriere și obiective turistice

Una dintre cele mai frumoase zone din Apuseni este Padișul. Puțini montaniarzi din România au ratat, pe parcursul anilor, acest loc. Dar nu este încă târziu: Padișul păstrează încă ceea ce caută turiștii la munte. 

Situat la o altitudine medie de 1.225 de metri, Şesul Padiş se constituie într-un veritabil platou carstic, aproape plan, ciuruit de numeroase doline, unele cu lacuri, altele cu pâlcuri de molizi, prin care se drenează apele de precipitaţii ce vor ieşi apoi la lumina zilei în Poiana Ponor prin Izbucul Ponor sau în Valea Boga, arată o descriere postată pe siteul Parcului Natural Apuseni.

El este delimitat la nord de Muntele Măgura Vânătă, la vest de Muntele Boghii, la est de Vârful Biserica Moţului, iar la sud de o serie de culmi joase (Tomasca, Rotunda, Răchita). Pe colinele din jurul şesului se întâlnesc numeroase câmpuri de lapiezuri şi păduri.

În partea dinspre Măgura Vânătă există numeroase ponoare în care se pierd râurile ce coboară de pe versant.

Partea vestică a şesului reprezintă o câmpie plină cu doline de mici dimensiuni, unele cu o apă tulbure datorită solului acid.

Aici, sub Muntele Boghii, se află Cantonul Sivic Padiş. Lângă canton se află un izvor, singura sursă de apa potabilă din zonă.

În extremitatea nordică a şesului, în şaua ce-l desparte de Poiana Vărăşoaia, se află Peştera Padiş, cu aspect de galerie descendentă ce pătrunde sub Muntele Boghii.

În partea estică şesul este fragmentat de văile Trânghieşti şi Gârjoaba, între acestea existând un platou ce coboară treptat spre sud, aici aflându-se Cabana Padiş.

Zona Cabanei Padiş este dominată de Vârful Biserica Moţului (1.458 m), un punct de belvedere deosebit, cu largi perspective asupra întregului platou, a versantului împădurit al Muntelui Măgura Vânătă şi a „zidului” Cârligate-Piatra Arsă.

Biserica Moţului este un fel de far al Padişului, punct de reper pentru zona Cabanei.

Versantul estic al Bisericii Moţului este domol, oferind însă privelişti largi asupra Vârfului Călineasa, Platoului Scărişoara, Platoului Lumea Pierdută şi Masivului Biharia (recunoscut prin Vârful Curcubăta Mare de 1.848 m, pe care se afla releul de televiziune).

Accesul în Padiș, cu mașina sau pe jos

Zona turistică Padis este străbătută de drumul forestier Răchițele- Ic Ponor – Padiș – Boga – Pietroasa, cu o lungime de 53 km.

Drumul este accesibil dinspre:

Huedin (Huedin – Padiș, 58 km): Huedin – Călata – Buteni – Mărgău – Scrind Frăsinet – Răchițele: 27 km, drum județean parțial modernizat; Răchițele- Padiș: 31 km, drum forestier.

Cluj-Napoca (Cluj-Napoca – Padiș, 95 km): Cluj – Gilău – Someșul Cald – Mărișel – Poiana Horea – Ic Ponor (Cantonul Silvic Bârna), din care: Cluj-Napoca – Poiana Horea: 70 km, drum modernizat (asfalt), Poiana Horea – Călineasa – Ic Ponor (Cantonul Silvic Bârna): 20 km, drum nemodernizat, recomandat autoturismelor de teren.

Oradea (Oradea – Padiș: 100 km): prin Beiuș – Sudrigiu (Sudrigiu – Pietroasa 12 km, asfalt) sau dinspre Ștei (pentru turiștii ce vin dinspre Alba-Iulia, Deva, Arad), tot prin Sudrigiu și Pietroasa, drum asfaltat.

Accesul în zonă se poate face și pe următoarele poteci marcate:

• Cabana Vlădeasa – Padiș,
• Stâna de Vale – Padiș,
• Ic Ponor – Padiș,
• Pietroasa -Padiș,
• Șaua Vârtop – Padiș,
• Arieșeni – Padis 16 km;
• Gârda de Sus – Padiș,
• Peștera de la Scărișoara – Padiș

Obiective turistice din Padiș

• Cetățile Ponorului
• Cetățile Rădesei
• Lumea Pierdută
• Ghețarul Focul Viu
• Șesul Padiș
• Cheile Galbenei
• Biserica Moțului
• Poiana Ponor
• Someșul Cald
• Groapa de la Bârsa
• Poiana Vărășoaia
• Poiana Glavoi
• Măgura Vănata
• Izbucul Galbenei
• Peștera Caput
• Valea Boga
• Culmea Gârligate
• Poiana Bălileasa
• Poiana Florilor
• Piatra Galbenei
• Avenul Bortig
• Avenul Gemanata
• Avenul Negru
• Avenul Pionierilor
• Avenul Acoperit

Surse: Parcul Natural Apuseni, Wikipedia, cititori alba24