FOTO-VIDEO: „Bijuterie” tradiţională, prezentată la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia. Povestea costumului popular femeiesc din Bucium

Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia a prezentat miercuri, exponatul lunii martie, respectiv un costum popular femeiesc din Bucium. Exponatul ne introduce în lumea portului popular tradiţional din zona Buciumului. O trăsătură caracteristică a portului buciumănesc, legată de influenţa exercitată de îmbrăcămintea orăşenească şi de posibilităţile materiale ale populaţiei, este apariţia lenjeriei, cât şi tendinţa de suprapunere a unor piese similare de port.

„Principala ocupație a buciumanilor a fost mineritul. Acest lucru le-a conferit localnicilor posibilitatea să-și procure o parte dintre materialele necesare confecționării costumului din comerț. Și nu fac referire doar la materialele care se găseau în Abrud, în Alba Iulia, în Sibiu, era vorba în primul rând de procurarea unor materiale aduse de la Viena.

Vorbim de introducerea unor elemente din costumul orășenesc în costumul popular tradițional, pentru prima dată în județul Alba, la costumul buciumănesc.

Pentru prima dată discutăm de apariția lenjeriei intime în costumul popular. Datorită faptului că erau confecționate poalele din grenadină, grenadină adusă de la Viena, erau foarte transparente și atunci femeia a simțit nevoia să mai poarte încă o jupă pe dedesubt. Pe sub cămașă ea începe să poarte un fel de maieu cu bretele, din care evoluează sutienul, și peste un fel de cămașă scurtă cu decor.

Foarte interesant în zonă este evoluția cojocăritului, în secolul al XVI-lea, primii meșteșugari confecționează cojoace în Aiud, un model foarte foarte complicat și mai ales că erau brodate cu mătase, mătasea era extrem de scumpă. Încet încet locuitorii din Bucium Poieni încep să practice acest meșteșug, dar modifică foarte mult decorul pieptarului și de aceea apar aceste pieptare cu un model, cu o broderie foarte densă realizată din lână, lâna fiind foarte ușor de procurat.

În general buciumancele au fost foarte bogate. Numai în situația în care aveau o situație materială precară, fetele își confecționau costumul pe care îl purtau la nuntă. În general, părinții, pentru a-și căsători fata, mergeau în târg, vindeau o pereche de boi și echivalentul prețului îl dădeau pe acest costum, pentru că deja în Bucium erau femei care confecționau aceste piese contra cost.

Interesant este că din Bucium Poieni s-a răspândit acest tip de pieptar și în alte zone de la granița buciumanilor. Ei realizau cojoace și pentru moții de la Câmpeni și pentru mocanii de pe Valea Arieșului și pentru mocănimea Ampoilului. În perioada de iarnă ei lucrau aceste piese iar la târgurile care se țineau la Zlatna și Câmpeni, chiar și în Almaș au ajuns cu aceste piese de costum”, a transmis etnograful Adriana Țuțuianu, de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.

Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Alba, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba şi Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.