Ideea care a scos din sărăcie o comună din Alba. De 100 de ori mai mulți bani la buget și 700 de locuri de muncă. Zonă industrială dintr-un câmp plin de spini

În urmă cu 12 ani, la Ciugud, o comună aflată lângă Alba Iulia, zeci de hectare de teren stăteau acoperite de mărăcini. Acum pășunile pe care mai pășteau puținele animale existente în satul Drâmbar a devenit motorul economic al comunei după ce zona a fost transformat într-un „Parc Industrial”. Jumătate din bugetul anual al comunei Ciugud este colectat doar din taxe și impozite percepute de la investitorii din zona industrială. Un milion de euro intră anual în vistieria comunei de la companiile care și-au dezvoltat afacerile aici, bani care asigură fonduri pentru investiții, dar și cofinanțarea pentru proiecte europene. Din 2005 și până în prezent, în jur de 20 de investitori cu aproape 700 de angajați au cumpărat sau au concesionat teren.

La momentul de față sunt ocupate aproximativ 40 de hectare din totalul de 100 puse la dispoziția celor care doresc să-și dezvolte o afacere într-una dintre cele mai bogate comune din România. Interesul pentru comună este din ce în ce mai mare, iar în acest an administrația este pe punctul de a semna colaborări cu alte două companii de renume, firma de curierat rapid Atlas și Transilvania Nuts. 

Despre comuna Ciugud, presa din România a scris în repetate rânduri, uneori lucruri exagerate cum ar fi că este cea mai bogată comună din țară altele ori lucruri mai aproape de adevăr ca de exemplu că atrage fonduri europene, că drumurile sunt asfaltate sau că oamenii au piste de biciclete și internet wireless în sate. Toate aceste realizări au un numitor comun. Zona industrială în care își desfășoară activitatea companii locale, naționale și europene. Astfel, Ciugudul a ajuns să urce de la venituri proprii de  15.000 de euro în 2004-2005, la un milion de euro doar de la investitori la care se mai adaugă taxele și impozitele colectate de la populație. În total comuna are un buget în 2017 de peste 2 milioane de euro.

Primarul comunei, Gheorghe Damian, spune că intenția de a crea o zonă de dezvoltare industrială în comună a avut-o încă din 2002, însă lucrurile au început să prindă contur abia în 2005, odată susținerea Consiliului Local și acordarea primului teren firmei Europexpres.

„Ideea cu zona industrială a apărut după o vizită în Germania unde am văzut cât e de important este pentru o comunitate să aibă independență financiară, să ai un motor financiar și tot atunci am văzut cât de importanți sunt banii europeni și că la fiecare euro pe care îl atragi trebuie să pui o parte a ta. Și atunci am zis că trebuie să găsim o soluție, pentru că eram foarte săraci, aveam undeva la venituri proprii 70.000 de lei, nevoile erau imense și trebuia să ne creăm ceva. Am  identificat locul de atunci, avem cele 100 de hectare de pășune pe care cheltuiam 50.000 de lei ca să tăiem spinii și nu câștigam nimic. Având în vedere poziția geografică a terenului, lângă municipiul Alba Iulia, aproape de o cale ferată, era clar că se preta pentru așa ceva”, spune Gheorghe Damian.

Acesta a declarat că, pe lângă problemele politice pe care le întâmpina în CL, unde nu avea susținerea în primul mandat, au existat și nemulțumiri în rândul cetățenilor.

„Am creat o mică revoluție. Oamenii nu înțelegeau la vremea respectivă ce poate însemna o zonă industrială, erau alimentați de povești că zona aia îi poluează, că pleacă Drâmbarul în Mureș sau chestii de genul asta. Nu aveau destulă încredere nici în noi ca și administrație, pentru că erau destul de tineri la vremea respectivă. Am avut multe plângeri, am dat și cu subsemnatul”, spune acesta.

Zona industrială a avut inițial 25 de hectare după care s-a extins și a ajuns la 100 de hectare din care 40 sunt aproape în totalitate ocupate. Din 2005 și până în prezent numărul companiilor a depășit 20, iar cel al salariaților ajunge la aproape 700. Zona este în continuă dezvoltare, interesul fiind din ce în ce mai mare, odată cu începerea construcțiilor la Autostrada Sebeș-Turda care va trece pe lângă aria de dezvoltare și care s-a extins și pe o parte din terenul din zonei industriale.

Anul acesta, alte două companii se vor alătura celor deja existente, fiind pregătite să participe la licitația pentru două parcele.

„Avem discuții avansate și vor participa la licitație doi investitori serioși și sunt fericit că vin la noi în comună. Este vorba despre Transilvania Nuts a domnului Bara și firma de curierat rapid ATLAS, cea mai mare firmă de profil din estul Europei. Suntem în discuții și cu firme mai mici și mai mari, dar ceva concret nu pot să vă spun”, precizează Damian.

Potrivit acestuia, anual are în jur de 15 cereri din partea investitorilor. Multe dintre aceste cereri au fost refuzate în principal din cauza factorilor poluatori.

Companiile interesate că investească la Ciugud au de trecut câteva etape, destul de simple:

– trebuie să cumpere un caiet de sarcini

– să explice în oferta de a participa la licitație –  pentru că orice parcelă este scoasă la licitație publică – ce investiție vor să facă

 – să respecte ceea ce este în caietul de sarcini

 – să nu facă industrie poluantă.

Concesionarea se face pe o perioadă de 49 de ani cu posibilitatea de cumpărare la finalizarea investiției, cu condiția ca sediul social să fie pe raza comunei Ciugud.

Prețurile de concesiune se stabilesc în urma unui raport făcut de un evaluator ANEVAR. „El este cel care spune cât este piața, iar CL se decide de obicei o sumă peste ce spune evaluatorul”, a precizat primarul.

ALBA IULIA oferă terenuri gratuit, fără succes

În aceeași zonă, Primăria Alba Iulia oferă terenuri gratuite investitorilor, însă cu condiția ca afacerea să depășească 1,5 milioane de euro. Deși terenurile comunei și a municipiului sunt „gard în gard”, orașul reședință de județ nu se bucură de același succes, în prezent existând doar două companii cu sedii pe aceste terenuri, respectiv Supremia Group și VSCT Automotive Production.

„Nu cred că este o greșeală a administrației publice de la Alba Iulia, cred că sunt două chestiuni total diferite. Alba Iulia pune la dispoziție doar un teren <virgin>, fără nicio utilitate și investitorul trebuie să se gândească de unde trage curent. Curentul acolo e tras de comuna Ciugud. Noi la poarta investitorului punem la dispoziție media tensiune, apa, canalul, internetul, gazul, de anul acesta drumul asfaltat și supraveghere video, în așa fel încât să nu existe riscuri. Noi nu ne permitem să punem la dispoziţie gratuit terenul”, spune primarul Gheorghe Damian.

Pe de altă parte, reprezentanții municipalității spun că investitorii care sunt interesați de Alba Iulia se lovesc de lipsa forței de muncă bine calificată.

„Principala reticență și principala problemă pe care au ridicat-o, dincolo de anii de criză, a fost legată de disponibilitatea forței de muncă și nivelul ei de calificare. Am avut chiar și investitori care s-au uitat și la serviciile conexe, de la sănătate la educație. Pornind de la ce fac în timpul liber până la relațiile de mobilitate, cât sunt de aproape aeroporturile, autostrada, cât de mult o să întârzie cu construcția autostrăzii. S-au uitat și pe profilul școlilor, liceelor din oraș și ceea ce pregătesc. Au cerut planuri și strategii de dezvoltarea forței de muncă într-un interval mare de timp”, spune Nicușor Moldovan, city managerul municipiului.

Zona de Dezvoltare Economică Alba Iulia se află în imediata apropiere a şoselei de centură, pe DJ 107 spre Drâmbar, în zona „Râtu Mare”, cu parcele care se întind pe o suprafaţă de 34,21 ha, respectiv zona „Râtu Mic”, de 13,855 ha.

VEZI:  Alba Iulia nu atrage nici ”la ofertă” marii investitori. De zece ani, Primăria le oferă, fără succes, teren și utilități gratuite