IMPOZITE locale 2016: Ce taxe ai de plătit în acest an şi care sunt termenele limită. Situaţia actualizată după modificări de lege

În urma modificărilor de lege de la începutul acestui an, dar şi a completărilor aduse Codului fiscal, regimul de taxe şi impozite locale a generat neclarităţi şi întrebări în rândul proprietarilor de clădiri, maşini şi terenuri. Chiar dacă autorităţile au încercat să aducă precizări în sprijinul contribuabililor, schimbările repetate în regulile de aplicare nu sunt, poate, cunoscute de către toţi cei care au obligaţii de plată la bugetele locale. Vă prezentăm în continuare o descriere a situaţiei pentru diferite categorii de contribuabili, termenele de plată pentru impozite şi condiţii, actualizate la sfârşitul lunii martie.

Dacă până recent, termenul „bătut în cuie” pentru plata impozitelor locale cu reducere dată de autorităţi era 31 martie, Guvernul a stabilit amânarea acestuia până la 30 iunie, având în vedere modificările de lege care trebuie să fie aplicate şi cunoscute de contribuabili. Noua prevedere a intrat în vigoare după publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial, nefiind necesară şi „confirmarea” prin hotărâri ale consiliilor locale, după cum au confirmat pentru Alba24 reprezentanţii Primăriei Alba Iulia.

Astfel, primul termen de plată a impozitului/taxei pe clădiri, impozitului/taxei pe teren, respectiv impozitului/taxei asupra mijloacelor de transport s-a prelungit de la 31 martie 2016 la 30 iunie 2016.

De asemenea, a fost prelungit cu două luni, de la 31 martie 2016 la 31 mai 2016, termenul până la care persoanele fizice și juridice care dețin mijloace de transport radiate din circulație până la 31 decembrie 2015 au obligația să depună o declarație în acest sens, însoțită de documente justificative, la compartimentele de specialitate ale autorităților locale.

Tot cu două luni, de la 31 martie 2016 la 31 mai 2016, a fost prelungit termenul până la care persoanele fizice care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă sau nerezidențială pot depune declarația privind destinația clădirii.

Până la 31 mai 2016 se prelungește și termenul până la care persoanele juridice pot depune declarația privind clădirile pe care le dețineau în proprietate la data de 31 decembrie 2015, destinația și valoarea impozabilă a acestora.

Pentru plata integrală a tuturor obligaţiilor către bugetul local până la primul termen stabilit, persoanele fizice beneficiază de o bonificaţie de 10% (cu excepţia taxelor pe clădiri), iar persoanele juridice de o bonificaţie de 5% la impozitul pe teren şi mijloace de transport.

Potrivit reglementărilor legale, pentru cei care nu realizează rapoartele de evaluare până la data limită, cotele de impozitare vor fi de 2% pentru persoanele fizice care dețin clădiri nerezidențiale, respectiv de 5% pentru persoanele juridice, indiferent de utilizarea clădirii.

Impozitele pe clădiri

Modalitatea de impozitare a locuinţelor a fost modificată semnificativ anul acesta, odată cu intrarea în vigoare a Codului fiscal. Astfel, impozitul pe clădiri se calculează în funcţie de destinaţia clădirii, respectiv rezidenţială (scop de locuinţă), nerezidenţială (folosită în scop economic: sedii de firme sau persoane fizice autorizate, spaţii comerciale, cabinete etc) sau mixtă (locuinţă + sediu social), nu în funcţie de calitatea persoanei care deţine imobilul (persoană fizică ori juridică), aşa cum s-a întâmplat până la finalul anului trecut.

Clădiri rezidenţiale ale căror proprietari sunt persoane fizice

Impozitul pe clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08-0,2% asupra valorii impozabile a clădirii, cotă stabilită prin decizie a consiliului local (la Alba Iulia este 0,1%).

Valoarea impozabilă se determină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimată în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/mp din tabelul prevăzut de Codul fiscal. AICI, valorile impozabile.

În unele localităţi, proprietarii de imobile sunt nevoiţi să scoată mai mulţi bani din buzunare anul acesta, după ce autorităţile locale au putut majora cotele adiţionale de impozitare cu 50%.

Proprietarii clădirilor rezidenţiale, respectiv cei care doar locuiesc în imobilul pe care-l deţin, fără să desfăşoare activităţi economice, nu trebuie să depună niciun fel de declaraţie la direcţiile de venituri ale primăriilor, ci doar trebuie să achite, la termenele prevăzute de lege, impozitul aferent imobilului respectiv.

Clădiri nerezidenţiale cu proprietari persoane fizice

Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% (în funcţie de decizia consiliului local, la Alba Iulia este 0,5%) asupra:

– valorii finale a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii cinci ani anteriori anului de referinţă (2016), adică perioada 2011-2015;

– valorii rezultate dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii cinci ani anteriori anului de referinţă, respectiv perioada 2011-2015. Raportul de evaluare se depune în copie, la organul fiscal local, ca anexă la declaraţia contribuabilului privind destinaţia clădirii deţinute. Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România a publicat pe site-ul propriu lista evaluatorilor autorizați care și-au manifestat disponibilitatea de a efectua acest tip de rapoarte de evaluare. Reprezentanții ANEVAR au transmis că lista va fi actualizată zilnic, pe măsură ce vor primi acordurile membrilor săi.

– valorii care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor mai noi de cinci ani (dobândite în ultimii cinci ani).

Dacă valoarea clădirii nu poate fi calculată asupra uneia dintre aceste trei valori, cota de impozit este de 2% şi se aplică asupra valorii impozabile calculate ca pentru clădiri rezidenţiale. Astfel, se poate ajunge ca, în cazul clădirilor mai vechi de cinci ani sau a celor achiziţionate cu cel puţin cinci ani în urmă (anterior anului 2011), acolo unde nu există raport de reevaluare depus, impozitul datorat în 2016 să fie mult mai mare decât cel de anul trecut.

În cazul clădirilor nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea aceleiaşi cote cuprinse între 0,2-1,3% (la Alba Iulia, 1%, redus de la 1,3%), dar valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la trei ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării. Astfel, în cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii trei ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei pe clădiri este 5%.

Ca excepţie de la cele prezentate mai sus, pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.

Citeşte şi Impozit nemajorat pentru firmele de apartament. Modificări la normele de aplicare a Codului Fiscal aprobate de Guvern

Clădiri cu destinaţie mixtă în proprietatea persoanelor fizice

Clădirile cu destinaţie mixtă sunt cele folosite cu dublu scop, atât ca locuinţă, cât şi ca sediu social. După modificarea normelor de aplicare la Codul fiscal, prevederile legislative rămân încă interpretabile. Sunt mai multe situaţii posibile:

Suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial se pot identifica

Potrivit HG nr. 159/2016, act normativ publicat pe 21 martie în Monitorul Oficial, în cazul unei clădiri cu destinație mixtă, aflată în proprietatea persoanelor fizice, la adresa căreia este înregistrat un domiciliu fiscal, la care se desfășoară o activitate economică, atunci când suprafețele folosite în scop rezidențial și cele folosite în scop nerezidențial rezultă din documentația cadastrală, impozitul se calculează prin însumarea impozitului aferent suprafeței folosite în scop rezidențial, calculat potrivit art. 457 din Codul fiscal, cu impozitul aferent suprafeței folosite în scop nerezidențial (activităţi economice), calculat potrivit art. 458 din Codul fiscal.

În această situaţie, pentru a se conforma, proprietarul persoană fizică trebuie să obţină un raport de evaluare, întocmit de un evaluator autorizat, urmând ca impozitul să fie calculat prin însumarea impozitului pentru partea rezidenţială cu cel aferent părţii nerezidenţiale.

Suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu se pot identifica separat (nu sunt delimitate):

– dacă la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfășoară activitate economică, iar cheltuielile cu utilitățile sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică (firmă, PFA), impozitul pe clădiri se calculează ca şi cȃnd clădirea este utilizată ȋn scop nerezidenţial (cote cuprinse între 0,2% și 1,3%, în funcție de decizia consiliului local); astfel, în condiţiile în care cheltuielile cu utilitățile nu sunt achitate de proprietarul persoană fizică, impozitul datorat va fi unul nerezidenţial

– dacă la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfășoară activitate economică, iar cheltuielile cu utilitățile NU sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică, impozitul pe clădiri se calculează ca şi cȃnd clădirea este utilizată ȋn scop rezidenţial. Proprietarii persoane fizice care desfăşoară şi activitate economică la adresa la care locuiesc, fără a avea suprafețe delimitate pentru fiecare scop şi fără a înregistra cheltuielile cu utilităţile (energie electrică, gaze naturale, termoficare, apă, canalizare), plătesc un impozit similar celui aplicat locuințelor.

– dacă la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfășoară nicio activitate economică, impozitul se calculează ca şi cum clădirea este utilizată ȋn scop rezidenţial. Astfel, proprietarul persoană fizică poate declara, pe propria răspundere, că „la adresa poștală a clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal al unui operator economic, dar nu se desfășoară nicio activitate economică”.

Impozitul pe teren

Se calculează ţinând cont de suprafața terenului, rangul localităţii în care este amplasat terenul, zona şi categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local şi este datorat, pentru întregul an fiscal, de persoana care are în proprietate terenul la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.

În cazul unui teren amplasat în interiorul oraşului (intravilan), impozitul se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare dintr-un tabel reglementat de Codul fiscal.

Potrivit legislaţiei în vigoare, rangul localităţii este stabilit astfel:

rangul 0  – Capitala României, municipiu de importanţă europeană;

rangul I   – municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel european;

rangul II  – municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi;

rangul III – oraşe;

rangul IV – sate reşedinţă de comună;

rangul V  – sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor.

În ceea ce priveşte terenul amplasat în extravilan, adică în afara oraşului, impozitul se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul din Codul Fiscal, înmulţită cu acelaşi coeficient de corecţie corespunzător, ca în cazul terenurilor intravilane.

În cazul dobândirii unui teren pe parcursul anului, noul proprietar are obligaţia de a depune o declaraţie de impunere, alături de documentele justificative, la direcţiile de taxe şi impozite locale, în termen de 30 de zile de la achiziţie, obligaţie valabilă şi în cazul dobândirii unei case sau a unei maşini pe parcursul anului. 

Sunt scutiţi de la impozit pe teren veteranii de război ce deţin în proprietate sau în coproprietate terenuri, dar şi văduvele de război, persoanele care au fost private de libertate sau cele cu handicap grav sau accentuat.

Impozitul pe maşini

O persoană care are în proprietate o maşină ce trebuie înmatriculată/ înregistrată trebuie să plătească şi impozit pe aceasta, cu excepţia cazurilor în care legea prevede scutiri.

Impozitul este calculat în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cmc sau fracţiune din aceasta cu o sumă corespunzătoare din Codul fiscal.

Pentru autoturismele cu capacitatea cilindrică între 1.601 cmc şi 2.000 cmc inclusiv, suma fixă luată în calcul la stabilirea impozitului este de 18 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindrică între 2.001 cmc şi 2.600 cmc inclusiv – 72 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindrică între 2.601 cmc şi 3.000 cmc inclusiv – 144 lei/200 cmc, iar la cele cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cmc suma de luat în calcul la stabilirea impozitului este de 290 lei/200 cmc.

Noile prevederi ale Codului fiscal stabilesc că impozitele locale sunt datorate, pentru întregul an, de către persoana care avea în proprietate bunul la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.

Astfel, persoanele care, de exemplu, cumpără pe parcursul anului 2016 locuinţe, terenuri sau mijloace de transport vor plăti impozitele aferente începând cu 1 ianuarie 2017.

În consecinţă, cei care au vândut un apartament sau o maşină, în ianuarie, trebuie să achite impozitul pentru casa sau vehiculul respectiv pentru tot anul 2016, până la termenele stabilite de lege (30 iunie şi 30 septembrie), deoarece aveau în proprietate acel bun la finalul anului trecut.

Citeşte şi Persoanele care cumpără în acest an clădiri, terenuri şi maşini plătesc impozitele locale aferente abia din 2017

sursa: avocatnet.ro