Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

ÎNCĂLZIRE GLOBALĂ: Ce se va întâmpla dacă nu se reduc emisiile de gaze cu efect de seră? Conferință internațională asupra climei, la Paris

Publicat

esapament poluare Grupul interguvernamental de experți asupra evoluției climei (GIEC) avertizează că temperatura pe glob va crește cu 4 grade Celsius față de era pre-industrială până la sfârșitul acestui secol dacă nu se reduc emisiile de gaze cu efect de seră, ceea ce va avea consecințe „grave, extinse și ireversibile”, relatează marți AFP. 

Conferința internațională asupra climei, COP21, care va începe peste două săptămâni la Paris, are ca obiectiv principal să dea un elan fără precedent luptei împotriva încălzirii accelerate a planetei. 

Conform GIEC, una din principalele consecințe ar fi creșterea nivelului oceanelor. Apele acestora se vor încălzi în continuare și vor deveni tot mai acide, iar creșterea nivelului mărilor va continua într-un ritm și mai rapid, putând merge de la 26 de centimetri la 82 de centimetri, în funcție de emisii, între 1986-2005 și sfârșitul secolului al XXI-lea. Creșterea nu va fi uniformă pe glob.

La o creștere cu 2 grade Celsius a temperaturii mondiale, zone locuite de 280 de milioane de persoane ar fi acoperite de ape, potrivit Climate Central, centru de cercetări din Statele Unite. Aceste schimbări s-ar produce într-un interval de până la 2.000 de ani.

Emisiile de gaze cu efect de seră ar avea ca efect și evenimente meteorologice extreme. Valurile de căldură vor fi mai frecvente și cele de frig — mai rare pe cea mai mare parte a planetei. Schimbările în privința precipitațiilor nu vor fi uniforme: vor fi în creștere în Pacificul ecuatorial, la latitudini ridicate și în regiunile umede de la latitudinile medii și în scădere în regiunile subtropicale secetoase. Ploile abundente vor risca să provoace inundații ce vor face oamenii să își părăsească locuințele, distrugând case și recolte.

O altă consecință ar fi topirea ghețarilor. Volumul global al ghețarilor, cu excepția Antarcticii, ar urma să scadă cu 15-55% în scenariul cu cele mai slabe emisii și cu 35-85% în cazul celor mai ridicate. S-ar putea ca ghețarii din Pirinei să nu mai existe în 2050.

Și banchiza ar intra într-un proces accelerat de topire. Banchiza arctică din timpul verii se reduce și pare tot mai probabil, conform climatologilor, ca Oceanul Arctic să nu mai aibă gheață în 2050.

Biodiversitatea ar fi în mare pericol în cazul în care temperatura terestră ar crește cu 4 grade Celsius. Ar exista riscuri crescute de dispariție a numeroase specii (animale și vegetale), care nu se vor putea adapta destul de repede la noile condiții. În cazul creșterii temperaturilor cu 1,5-2,4 grade Celsius față de ultimii 20 de ani ai secoluluial XX-lea, între 20% și 30% din speciile animale și vegetale ar fi amenințate de dispariție.

Nici consecințele socio-economice nu ar fi neglijabile. Securitatea alimentară ar fi afectată îndeosebi în regiunile dependente de pescuit, iar în regiunile temperate și tropicale s-ar înregistra scăderi ale randamentelor cerealiere (grâu, orez, porumb). În zonele subtropicale secetoase ar scădea resursele de apă potabilă, în schimb în alte regiuni ar exista risc crescut de inundații, alunecări de teren și furtuni. În cazul creșterii temperaturii globale cu 4 grade Celsius s-ar intensifica deplasările de populație și ar crește riscurile de conflicte pentru accesul la resurse.

Aproape 120 de șefi de stat vor da startul celei de-a 21-a Conferințe asupra climei a ONU, situație inedită care confirmă conștientizarea în cel mai înalt grad a mizelor legate de dereglările climatice. Sunt amenințate securitatea alimentară, accesul la apă, infrastructurile și activitățile economice.

„Schimbările climatice constituie una dintre cele mai mari provocări ale epocii noastre”, au afirmat luni reprezentanții țărilor din G20.

Liderii principalelor țări care emit cele mai mari cantități de gaze cu efect de seră — Barack Obama (SUA), Xi Jinping (China), Narendra Modi (India) și conducători europeni — se vor număra printre participanții la COP21, care va începe în 30 noiembrie la Bourget (nordul Parisului) și la care sunt așteptate circa 20.000 de persoane acreditate (delegații, ONG-uri, experți, ziariști).

După atentatele de vineri — soldate cu 129 de morți și 350 de răniți—, Franța, nevoită să își întărească securitatea, a anunțat că vor fi anulate câteva manifestări care urmau să aibă loc în marja conferinței.

La șase ani după conferința nereușită de la Copenhaga, această reuniune a ONU vizează să ajungă până în 11 decembrie la un acord între 195 de țări.

„Nu vă voi spune că un acord global va fi soluția miraculoasă care ar putea elimina amenințarea reprezentată de schimbările climatice”, a apreciat cu câteva zile în urmă John Kerry, secretarul de stat american, „însă adevărul este că aceasta nu va putea fi înlăturată în absența” acordului.

În afară de angajamentele voluntare ale țărilor vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, sursă a încălzirii, viitorul acord trebuie să stabilească pentru următorii 20-30 de ani un cadru general și constrângător. Negocierile defășurate pe parcursul anului 2015 au vizat sumele alocate ajutoarelor destinate țărilor în curs de dezvoltare, contribuția financiară a statelor emergente, obiectivul global pe termen lung de reducere a emisiilor, mecanisme de revizuire în creștere a angajamentelor naționale.

La Paris trebuie să se ajungă în mod obligatoriu la compromisuri, un acord de acest tip necesitând un consens. „Dacă eșuăm” de această dată în încheierea unui acord ambițios, „va fi greu de creat același elan” în viitor, a declarat pentru AFP Aya Yoshida, negociator japonez.

Laurent Fabius, ministrul francez al afacerilor externe, care va prezida lucrările reuniunii, apreciază că „mai multe motive obiective pot face ca această conferință să aibă succes: fenomenul s-a agravat, conștientizarea a progresat, dezbaterea științifică (asupra încălzirii) este clară, iar SUA și China au reacții pozitive”. Contrar anului 2009, Beijingul și Washingtonul, responsabile de circa 40% din emisii, se arată hotărâte să încheie un acord. Acesta ar urma să preia în 2020 ștafeta Protocolului de la Kyoto, care vizează doar 15% din emisiile mondiale (Statele Unite nu l-au ratificat, iar țările emergente nu au fost vizate).

COP21 trebuie să decidă și măsuri în vederea unor acțiuni mai eficiente până în 2020 fiindcă timpul presează: temperatura mondială a crescut deja cu aproape 1 grad Celsius față de era pre-industrială — obiectivul comunității internaționale fiind limitarea încălzirii la 2 grade Celsius—, iar gazele cu efect de seră, odată emise, rămân în atmosferă.

Creșterea cu 20 de centimetri a nivelului oceanelor din 1900, înmulțirea evenimentelor meteorologice extreme, topirea accelerată a ghețarilor și modificarea răspândirii speciilor (îndeosebi a peștilor) sunt consecințe vizibile deja pe toate continentele. Însă, potrivit oamenilor de știință, răul abia urmează dacă nu se fac schimbări radicale.

Pentru a rămâne sub cele 2 grade Celsius vizate, emisiile ar trebui să scadă cu 40-70% până în 2050, ceea ce implică o tranziție majoră spre modele care generează cantități scăzute de carbon, în contextul în care energiile fosile (cărbune, petrol, gaze) asigură 80% din producția mondială de energie.

În plus, trebuie acționat la scară mare asupra agriculturii și a despăduririlor (care reprezintă un sfert din emisii).

„Acordul de la Paris trebuie să constituie o dinamică ce se coordonează și accelerează transformările începute deja”, consideră Pascal Canfin de la World Resources Institute.

În prezent, 160 de țări care generează 90% din emisii au anunțat angajamente voluntare până în 2015 sau 2030, insuficiente însă pentru respectarea creșterii de 2 grade Celsius.

sursa: agerpres.ro

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate



Parteneri: Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro. Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax