Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Infiltrații apărute la o cavernă subterană a barajului Tău de pe Valea Sebeșului. Hidroelectrica încearcă să găsească soluții


Publicat

Hidroelectrica înceercă să găsească soluții pentru reducerea infiltrațiilor apărute la casa vane priză a barajului Tău. 

SPEEH Hidroelectrica SA a lansat marți în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru realizarea expertizei tehnice și a proiectului tehnic pentru lucrări de intervenție în vederea reducerii debitelor de infiltrații la casa vane baraj Tău.

Valoarea totală estimată este de 75.331 de lei, fără TVA. 

Barajul Tău realizează lacul de acumulare și regularizare a debitelor pentru Amenajarea hidroenergetică Sebeș – treapta Șugag, exploatarea amenajării făcându-se exclusiv pe criterii energetice (putere instalată 150 MW și o producție anuală de 260 GWh). Barajul în arc Tău are o înălțime de 78 de metri, crează o acumulare cu un volum total de 21,30 milioane mc de apă.

Galeria de aducțiune principală are o lungime de 8.140 metri, un diametru de 4 metri, fiind continuată cu castelul de echilibru și puțul forțat cu lungimea de 311 metri. Centrala subterană Șugag este echipată cu două turbine Francis de 75 MW. Galeria de fugă în lungime de 5.456 metri care conduce apele turbinate în lacul Obrejii de Căpâlna.

Casa vane priză de la barajul Tău este o cavernă subterană, amplasată aval de priza de apă la o distanță de 220 de metri, în versantul drept, având posibilitatea de acces printr-o galerie în lungime de 50 de metri. Caverna are forma unui puț cu următoarele caracteristici:

– diametrul interior – 5 metri

– înălțimea totală – 17,3 metri

În timpul exploatării la niveluri apropiate de NNR a acumulării Tău, s-a constatat o creștere a volumului de infiltrații în rigola colectoare, înregistrându-se sporadic chiar infiltrații sub forma de jeturi în zona de racord a pereților cu radierul.

După punerea în funcțiune în anul 1984 au apărut exfiltrații în galeria de acces la poarta etanșă. În perioada 1987 – 1988 s-a intervenit cu lucrări de injecție prin execuția a 4 rozete de injecții de etanșare precomprimare. În urma acelei intervenții debitele s-au redus considerabil, zona rămânând în continuare urmărită prin observații vizuale. În urma măsurătorilor efectuate de Serviciul UCC și MH al SH Sebeș și din ultima documentație „ACC pentru Barajul Tău și CHE Șugag 2016-2017” se constată că la casa vane priză baraj Tău, în perioada 2013 – 2016, debitele au evoluat aproape constant, în domeniul 3-4 l/s. Începând cu anul 2017 acestea au crescut și au evoluat în domeniul 5 – 8 litri pe secundă, în condițiile unui nivel de retenție scăzut cu aproximativ 2 – 4,5 metri față de nivelul în lac față de prima măsurătoare, mai mari ca la celelalte obiecte ale barajului, existând o tendință de creștere a acestora.

În anul 2019 s-au înregistrat valori maxime ale infiltrațiilor de 8,05 – 8,37 litri/secundă, la cotele 783,66 mdM, respectiv 786,43 mdM.

Astfel, în vederea diagnosticării cauzelor producerii infiltrațiilor la casa vane priză baraj Tău este necesară realizarea unei expertize tehnice, care să aibă în vedere și stabilirea de măsuri pentru reducerea acestora. Soluția recomandată se va detalia în cadrul unui proiect tehnic, pe baza căruia se vor putea executa lucrările propriu-zise.

Este de menționat faptul că CHE Șugag este o centrală având puterea instalată de 2 x 75 MW, cu un aport important în producerea de energie pentru Hidroelectrica și care prestează și servicii de sistem. Restricționarea funcționării CHE Șugag ar avea implicații în funcționarea întregii cascade de hidrocentrale în aval.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

PSD lucrează la un proiect pentru legalizarea marijuanei. Ciolacu: Vorbim de o legalizare în zona medicală și industrială

Publicat

Marcel Ciolacu, președintele PSD, a declarat că partidul său lucrează la un proiect de lege pentru legalizarea consumului de marijuana în scop medicinal.

”Doamna Cristina Dumitrache de la Constanța, care are acest proiect…el este în dezbatere în interiorul grupului și vom lua o decizie. Vorbim de o legalizare în zona medicală și industrială”, a declarat Marcel Ciolacu la Radio Guerilla.

Ciolacu a interzis magazinele de etnobotanice. ”Elevii, în loc să facă coadă la shaorma, făceau la etnobotanice”

Liderul PSD a fost cel care a interzis magazinele etnobotanice în Buzău, pe vremea când era consilier local.

„Era un flagel în momentul acela în Buzău. Am avut informații puse la dispoziție de poliție si DIICOT și toți elevii mai mari de la licee, în loc să facă coadă la shaorma făceau la etnobotanice”, a reamintit Ciolacu.

Un fost consilier a lui Dan Barna a cerut legalizarea marijuanei

În vară, Andrei Caramitru, fostul consilier al liderului USR Dan Barna, a cerut legalizarea marijuanei pentru a repune Bucureștiul pe harta turismului mondial.

El a spus că prin această măsură capitala României ar putea concura cu Amstedam.

foto: facebook/ Marcel Ciolacu

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Ministrul Muncii: Mărim salariul minim și continuăm acțiunea de combatere a muncii nedeclarate și subdeclarate

Publicat

„România are nevoie nu doar de forță de muncă, ci și de salarii mai mari”  transmite Raluca Turcan, ministrul Muncii precizând totodată ca Inspecția Muncii va continua acțiune de combatere a muncii nedeclarate sau subdeclarate.

Ministrul muncii citat de DCNews mai spune că „România are nevoie nu doar de forță de muncă, ci și de salarii mai mari. Pentru a răspunde problemelor din piața muncii, avem nevoie de creșterea salariului minim, de corectitudine în relațiile de muncă și de valorificarea oportunităților locale de dezvoltare.(…)

Ministrul Muncii: Creșterea salariul minim reduce migrația forței de muncă

Majorarea salariului minim și creșterea veniturilor angajaților reprezintă prima condiție pentru a reduce migrația forței de muncă și totodată singura soluție, pe termen lung, pentru a-I ajuta pe români să facă față la creșterile de prețuri.”

Aceasta este una dintre preocupările noastre principale, pe care am subliniat-o și în cursul discuțiilor de astăzi, însă trebuie să avem în vedere și nivelul de suportabilitate al companiilor.

Tocmai de aceea mi-am propus, încă de la începutul mandatului, să avem anul acesta un mecanism predictibil de stabilire a salariului minim agreat cu partenerii sociali.

Orice creștere salarială care nu este fundamentată pe o înțelegere deopotrivă cu firmele și angajații poate duce la pierderea locurilor de muncă.

Acesta este discuția pe care o purtăm acum și căreia trebuie să-I găsim soluție realistă, nu populistă.

I-am asigurat, o dată în plus, pe angajatorii și pe angajații cu care am stat de vorbă astăzi, că sunt cel mai mare susținător al creșterii salariului minim dintre toți miniștrii care au fost vreodată la Ministerul Muncii.

Munca ”la negru” și ” la gri”, în vizorul ministrului

Pe de altă parte, vom continua campania derulată de Inspecția Muncii pentru combaterea muncii nedeclarate și subdeclarate.

Din cele 120.000 noi locuri de muncă înregistrate de la începutul anului, 40% sunt plătite pe salariul minim, iar dacă acest lucru nu corespunde realității cei afectați sunt nu doar angajații care pierd la pensie, ci și angajatorii.

Această campanie este o completare binevenită a efortului de a stabili o majorare a salariului minim care să ducă și la creșterea nivelului general de venituri și la creșterea puterii de cumpărare.(..)” transmite Raluca Turcan, ministrul Muncii.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LISTA actualizată a statelor considerate cu risc epidemiologic. Bulgaria și Moldova intră în zona galbenă, Spania în zona verde

Publicat

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat în ședința de joi, 16 septembrie, Hotărârea numărul 71 privind actualizarea listei țărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat.

Principalele modificări sunt:

– în zona roșie au intrat: Grenada, Bahamas, Barbados, Guyana, Bonaire, Saint Eustatius și Saba și Liechtenstein;

– în zona galbenă au intrat:

  • din zona roșie, în urma scăderii incidenței: Bulgaria, Franța, Thailanda, Puerto Rico, Eswatini și Guernsey;
  • din zona verde, în urma creșterii incidenței: Republica Moldova, Honduras, Noua Caledonie, Saint Vincent și Grenadine și Gibraltar;

– în zona verde au intrat: Spania, Danemarca, Luxemburg, Mexic, Panama, Argentina, Maroc și Montserrat.

Vezi lista completă – Anexa la HCNSU nr. 71 din 16.09.2021

Zona roșie

Stat/Zonă/Teritoriu – Rata de incidentă cumulată la 1,000 locuitori*

Grenada 18,6
Israel 13,9
Guam 13,0
Polinezia Franceză 12,6
Muntenegru 12,1
Dominica 11,9
Mongolia 10,5
Bermuda 10,0
Georgia 9,7
Serbia 9,5
Cuba 9,4
Saint Lucia 9,1
Suriname 8,6
Malaysia 8,5
Saint Kitts și Nevis 8,3
Kosovo 7,6
Sint Maarten 7,5
Marea Britanie** 7,3
Seychelles 6,9
Anguilla 6,8
Palestina 6,0
Antigua și Barbuda 6,0
Statele Unite ale Americii 5,7
Costa Rica 5,6
Aruba 5,5
Slovenia 5,1
Insula Man 4,4
Elveția 4,3
Albania 4,3
Bahamas 4,2
Azerbaidjan 4,2
Botswana 4,2
Iran 4,2
Irlanda 4,1
Insulele Virgine ale Statelor Unite 4,1
Bonaire, Saint Eustatius și Saba 4,1
Estonia 4,0
Macedonia de Nord 3,9
Lituania 3,9
Belize 3,9
Brunei Darussalam 3,9
Maldive 3,8
Turcia 3,7
Jersey 3,6
Norvegia 3,6
Barbados 3,5
Guyana 3,5
Fiji 3,3
Grecia 3,2
Cipru 3,2
Jamaica 3,1
Liechtenstein 3,0
Sri Lanka 3,0
Kazahstan 3,0
Africa de Sud** 1,6
Brazilia** 0,7
Nepal** 0,7
India** 0,4

Zona galbenă

Stat/Zonă/Teritoriu – Rata de incidentă cumulată la 1,000 locuitori*

Curaçao 2,9
Thailanda 2,9
Noua Caledonie 2,9
Bulgaria 2,8
Austria 2,8
Insulele Turks și Caicos 2,8
Guernsey 2,8
Gibraltar 2,8
Croația 2,6
Letonia 2,6
Guatemala 2,5
Armenia 2,5
Filipine 2,5
Mauritius 2,4
Belarus 2,4
Franța 2,4
Libia 2,4
Belgia 2,4
Insulele Virgine Britanice 2,4
Capul Verde 2,4
Monaco 2,4
Puerto Rico 2,3
Bosnia și Herțegovina 2,2
Olanda 2,0
Tunisia 2,0
San Marino 1,9
Portugalia 1,9
Irak 1,9
Trinidad și Tobago 1,9
Republica Moldova 1,9
Vietnam 1,8
Liban 1,8
Federația Rusă 1,8
Germania 1,8
Eswatini 1,8
Japonia 1,7
Saint Vincent și Grenadine 1,7
Timorul de Est 1,6
Islanda 1,6
Honduras 1,6

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Bătălie mare pentru construcția primilor 63 de km din Autostrada „Moldovei” A7: 39 de oferte, depuse pentru primul tronson

Publicat

39 de oferte au fost depuse la licitația pentru construirea celor 63 km din Autostrada A7 Ploiești (Dumbrava)-Buzău, a anunțat joi fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă. Potrivit acestuia, numărul mare de oferte demonstrează pregătirea temeinică a documentației, precum și importanța proiectului în general.

Fostul ministru a explicat că 13 oferte sunt pentru Lotul I Dumbrava – Mizil, 12 pentru Lotul II Mizil – Spătaru și 14 pentru Lotul III Spătaru – Buzău.

„Autostrada A7 – coloana vertebrală a Moldovei – este un proiect de suflet pentru mine, pentru care m-am luptat încă din 2014, de la momentul dezbaterii Masterplanului de Transport, în 2016 pentru a fi licitată proiectarea la cheie și, mai apoi, în cele 8 luni de mandat la Ministerul Transporturilor”, a spus Drulă.

„Ce am făcut concret în acest an împreună cu echipa mea pentru Autostrada A7:

  • am obținut includerea proiectului până la Pașcani în PNRR, securizând astfel finanțarea viitoarelor lucrări;
  • am finalizat studiul de fezabilitate, am obținut avizele, acordul de mediu, am realizat exproprierile și am licitat la începutul verii primul sector Ploiești-Buzău;
  • am lăsat celelalte sectoare din PNRR într-un stadiu avansat, cu studii de teren în fază finală, studiile de fezabilitate și proiectele tehnice predate și în diverse etape de aprobare, procedurile de mediu în linie dreaptă, în grafic pentru lansarea licitațiilor de lucrări și pentru aceste sectoare;
  • am aprobat traseul și am dat drumul la investigațiile detaliate de teren pe celelalte sectoare Pașcani – Suceava – Siret”, a mai spus Drulă.

Licitația pentru execuția tronsonului A7 Ploiești (Dumbrava) – Buzău a fost lansată pe 1 iunie.

Licitația este de tipul FIDIC Roșu, în care proiectul tehnic deja a fost realizat, iar la licitație este scoasă direct execuția.

Tronsonul Ploiești – Buzău este împărțită în trei loturi distincte:

– lotul 1 Dumbrava – Mizil (km 0+000 – km 21+000)

– lotul 2 Mizil – Pietroasele (km 21+000 – km 49+350)

– lotul 3 Pietroasele – municipiul Buzău (km 49+350 – km 63+250).

Valoarea estimată este între 4,290 miliarde de lei şi 5,062 miliarde de lei, fără TVA.

Câteva cifre în acest sens din cadrul sectorului Ploiești-Buzău:

– lungime – 63 km;

– 6 noduri rutiere;

– 160 de ha de perdele forestiere;

– 42 de poduri + pasaje;

– 4 spații de servicii moderne, dotate și cu stații de încărcare electrice.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate