INS: Dimensiunea sărăciei în România, țara cu cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană. 5 milioane de români sunt săraci

Un studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că sărăcia în România creşte. Rata sărăciei relative în România a fost în 2015 de 25,4%. În valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate a fost de 5 milioane, conform studiului Dimensiului ale incluziunii sociale, realizat de INS.

Aceste cifre vin în condițiile în care România cunoaște în ultimii doi ani o creștere economică importantă, chiar cea mai mare pentru UE în 2016, de aproape 5%

Adevarul e că te aștepti ca atunci când economia crește, rata sărăciei să se contracte. Așa ar parea logic după manuale, cel puțin. Numai că la noi, logica nu e cel mai bine ancorată în fenomenele economiei.

Atunci când măsoară sărăcia, Institutul Național de Statistică ia în calcul pragul sărăciei, rata sărăciei, raportul dintre veniturile populației cel mai bine plătite și cea de la baza salariului încasat, indicatorul Pareto (20/80) și coeficientul Gini. Toți acești indicatori sunt estimați pe baza veniturilor disponibile pe adult-echivalent.

Tehnic vorbind, rata sărăciei relative reprezintă ponderea persoanelor sărace (care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile) în totalul populației.

Estimată pe baza veniturilor totale disponibile și scăzând contravaloarea consumului din resurse proprii, rata sărăciei relative a fost în anul 2015 de 25,4%.

În valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate a fost de 5,05 milioane de români.

Peste unul din patru locuitori ai României trăia într-o gospodărie ale carei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent.

În perioada 2012-2015, rata săraciei, estimată în raport cu pragul stabilit în funcție de nivelul și distribuția veniturilor din anul pentru care se face evaluarea, a evoluat ascendent, de la valoarea 22,9%, la 25,4% în ultimul an.

Studiul relevă faptul că cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a înregistrat în rândul copiilor și tinerilor în vârstă de până la 18 ani, aproape două cincimi dintre aceștia s-au aflat sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulților, (creșterea în 2015 față de 2012 a fost de 4,8 puncte procentuale)

Potrivit studiului, starea de sărăcie în această perioadă s-a accentuat puternic și la tinerii cu vârste între 18- 24 ani (diferența față de începutul perioadei a fost de 5,6 puncte procentuale), în 2015 ajungând să afecteze mai mult de o treime dintre ei.

Populația vârstnică (65 ani și peste) este afectată într-o măsură mai redusă de sărăcie (aproape 1 din 5 dintre aceștia), nivelul ratei fiind inferior mediei pe ansamblul populației.

Rata sărăciei în rândul vârstnicilor a crescut în perioada 2012-2015, cu 4,9 puncte procentuale.

Sărăcia este inegal distribuită și geografic. Anult trecut de pildă, rata sărăciei a fost de aproape 6 ori mai mare în regiunea Nord-Est, de peste 5 ori în regiunile Sud-Est, Sud-Vest Oltenia și Sud-Muntenia decât în regiunea București-Ilfov.

În anul 2015, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (35,9%), Sud-Est și Sud-Vest Oltenia (32,1%), iar cea mai mică în București-Ilfov (5,9%).

Dacă e să comparăm anul 2015 față de 2012, se observă că aproape în toate regiunile s-au înregistrat creșteri în ultimul an. Cele mai mari creșteri s-au întâlnit în regiunile Sud-Muntenia (cu 8,5 puncte procentuale) și Nord-Est (cu 4,2 puncte procentuale).

Sărăcia a avut o scădere importantă față de 2012 doar în regiunea Vest (cu 6,2 puncte procentuale).

Circa un șomer din doi este sărac, bărbații șomeri având situația cea mai grea, comparativ cu femeile aflate în somaj (aproape două treimi dintre bărbați față de o treime dintre femei).

Un factor important în aparitia și intensificarea stării de sărăcie îl constituie existența și numărul copiilor aflați în întreținerea gospodăriei din care face parte persoana respectivă. Sărăcia este mai frecventă în rândul persoanelor care trăiesc în gospodăriile cu copii dependenți (în anul 2015 a atins 31,7%), decât în cazul celor care trăiesc în gospodăriile fără copii (17,2% în ultimul an). Sărace au fost gospodăriile numeroase formate din 2 adulți cu 3 sau mai multi copii dependenți (69,5% dintre aceștia), a familiilor monoparentale, părinte singur cu cel puțin un copil dependent (39,7%), a celor de 3 sau mai mulți adulți cu copii dependenți (32,5%), la persoanele din gospodăriile formate din 2 adulți cu 2 copii dependenți (în proporție de 26,1%).

sursa: hotnews.ro, realitatea.net