Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

ÎNTÂMPINAREA DOMNULUI | Tradiţii şi ritualuri populare la început de februarie. Stretenia, Târcolitul viilor şi Ziua ursului


Publicat

ursiSărbătoarea creștină Întâmpinarea Domnului, din 2 februarie, este asociată cu mai multe tradiţii populare, legate de această perioadă. Stretenia, Târcolitul viilor şi Ziua ursului sunt sărbători ce sunt însoţite de semnificaţii şi ritualuri străvechi.

Citeşte şi 2 februarie: ÎNTÂMPINAREA DOMNULUI, sărbătoare creștină prăznuită la 40 de zile de la nașterea lui Hristos

Stretenia este o sărbătoare populară. Aceasta ne amintește de aducerea la Templu a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfânta Fecioară Maria, la 40 de zile de la Naștere, spre a fi închinat Domnului. Potrivit prescripțiilor Legii iudaice, cele 40 de zile reprezentau zilele de curățare a celei care născuse, după care tot primul nou-născut de parte bărbătească trebuia să fie închinat Domnului. Întâmpinarea Domnului sau aducerea Lui spre închinare a rămas ca pildă pentru noi, ca o îndatorire a mamelor de a aduce pruncii la biserică, la 40 de zile după naștere, pentru molifta de curățarea lor și închinarea pruncilor la sfintele icoane. Mama care a născut vine la biserică și-l aduce pe nou-născut ofrandă lui Dumnezeu, închinându-l la altar.

Cuvântul ”Stretenie” a fost preluat din textele liturgice slavone și înseamnă ”întâmpinare” sau ”întâlnire”. Sărbătoarea a fost introdusă la Roma de Papa Gelasie, în anul 494, când a înlocuit vechea serbare păgână a Lupercaliilor, care îl cinstea pe zeul Pan și care avea loc la începutul lui februarie, când se făceau procesiuni cu făclii aprinse în jurul orașului. Pan, denumit și Lupercus, era cel care omora lupii și ocrotea turmele. În creștinismul oriental, sărbătoarea a fost introdusă de împăratul Iustin în anul 526 și generalizată în secolul al VI-lea, în jurul anului 534, de împăratul Iustinian, în speranța că va scăpa Constantinopolul de cutremurele frecvente și de epidemii. Făcliile au fost înlocuite cu lumânări, de aceea sărbătoarea se mai numește și Sărbătoarea luminilor.

Denumirea ”Stretenie” simbolizează, în credinţa populară, o divinitate mitică, asemănătoare babei Dochia, care prezice caracterul vremii, după firea ei schimbătoare. Țăranii cred că aceasta este ziua când se întâlneşte iarna cu primăvara şi fac prognoze meteorologice în funcţia de cum este vremea la Stretenie.

Această sărbătoare deschide şi Anul Nou Viticol şi Pomicol şi, prin urmare, este marcată şi de o serie de obiceiuri străvechi şi sărbători pomicole şi viticole. De asemenea, se crede că timpul este favorabil pentru observaţii meteorologice şi astronomice, pentru prorocirea belşugului viţei-de-vie şi al pomilor fructiferi.

După ce, la 1 februarie, horticultorii au sărbătorit Arezanul viilor, la 2 februarie se marchează Târcolitul viilor, străvechiul început al Anului Nou Viticol şi Pomicol, care constă într-un ritual de ocolire a plantaţiilor de viţă-de-vie. Este vorba despre un ritual săvârşit în scopul fertilităţii viţei-de-vie, cu caracter mistico-religios. De regulă, este îndeplinit de bărbaţi, simbolizând capul familiei, care trebuie să fie curaţi sufleteşte şi trupeşte.

Ei merg, în zorii zilei, la vie, cu o sticlă sau o ploscă cu ultimul vin, funingine de pe vatra casei amestecată cu untură şi cu un ”bundărete”. ”Bundăretele” este un fel de ”tobă”, făcut în Muntenia şi Oltenia, din carne, slănină şi viscere fierte. Este preparat la sacrificiul porcului, între Crăciun şi Bobotează şi se mănâncă la Anul Nou Viticol, respectiv la ”Târcolitul viilor”, uneori la Bobotează (6 ianuarie) sau la Anul Nou Agrar (9 martie). În mitologia populară, porcul reprezintă spiritul grâului, prin urmare bundăretele, preparat din organele sale, simbolizează prosperitatea şi abundenţa.

Odată ajuns la vie, capul familiei o înconjoară de trei ori, apoi se opreşte la capătul ei, unde taie o bucată de bundărete pe care o aşază lângă butucul viţei. Taie, apoi, o coardă de viţă şi unge tăietura cu funinginea şi grăsimea aduse de acasă. Mănâncă o bucată de bundărete, toarnă vin peste viţă şi bea şi el puţin vin, săvârşind, astfel, ritualul de fraternizare cu viţa-de-vie, căci, se spune în popor, cei ce mănâncă şi beau la aceeaşi masă devin prieteni. Urmează apoi un ritual de ofrandă şi incantaţia magică: ”Doamne, să-mi faci struguri cât bundăretele! / Cum este bundăretele de mare, aşa să se facă strugurii de mari! / — Bună dimineaţa, vie! / — Mulţumesc Ilie / — Faci vin sau te tai? / Fac !”. Coardele tăiate şi le pune pe piept, cruciş, şi pe cap, în formă de cunună. Întors acasă, le plantează în grădină, pentru a deveni ”norocul viţei”.

În mitologia populară, Stretenia, când se fac şi aceste practici rituale ale viilor, este şi Ziua Ursului, cunoscută şi ca Martinul cel Mare. Este la mijlocul celor trei zile succesive ale Martinilor de iarnă, sau Sân-Martinii, iar în mitologia populară, în această zi, ursul iese din hibernare şi părăseşte bârlogul. Conform tradiţiei, el îşi priveşte umbra în zăpadă. Dacă este frig sau ceaţă şi nu-şi vede umbra, îşi dărâmă bârlogul, trage un joc, merge la râu şi bea o gură de apă şi îşi vede de treburi prin pădure. Dacă timpul este frumos, cu soare şi îşi vede umbra pe zăpadă, intră din nou în bârlog, pentru că iarna va mai dura 40 de zile.

Ursul a intrat în mitologia popoarelor încă din paleolitic. Și-a câştigat o adevărată veneraţie, simbolizând curajul şi puterea. În diferite culturi siberiene, ursul era considerat strămoşul şi călăuza şamanilor. În unele triburi din nordul Africii exista un adevărat cult al urşilor, în încercarea de a le îmbuna sufletele, să nu se întoarcă şi să se răzbune pe oameni, după ce sunt vânaţi. El este asimilat şi cu Luna deoarece dispare odată cu sosirea iernii şi reapare primăvara.

La vechii greci, ursul era în legătură cu zeiţa Artemis, divinitate a lunii şi vegetaţiei, vestalele ei fiind îmbrăcate în blană de urs. Nimfa Calisto şi fiul ei au fost transformaţi de Hera în constelaţiile ursului, respectiv Ursa Mare şi Ursa Mică. La celţi, ursul era simbolul şi emblema clasei războinicilor.

Unii istorici consideră că numele zeului Zalmoxis (Zamolxes, Zamolxis, Zamolxe) — considerat zeul suprem din panteonul geto-dacic, Marele Reformator al religiei geto-dacilor — ar deriva din cuvântul Zalmos, care înseamnă ”piele de urs”, deoarece atunci când s-a născut a fost învelit cu blana acestui animal.

În credinţa populară, puterea acestui animal este transferată asupra oamenilor, în special asupra copiilor, prin îndeplinirea a diferite obiceiuri şi practici magice: ungerea copiilor cu grăsime de urs, botezarea celor mai firavi cu numele ”Ursu”, pentru a fi puternici în viaţă, afumarea celor bolnavi de ”sperieturi” cu păr jumulit din blana ursului etc. Pentru a câştiga simpatia şi bunătatea ursului, oamenii pun pe poteci vase cu miere şi bucăţi de carne. În schimb, nu este voie să arunci cărbunii în curte. Lupoaicele îi caută ca să-i mănânce, cărbunii le asigură fertilitatea. În această zi, ursului nu i se spune pe nume, ca o dovadă a caracterului său divin, ci se vorbeşte despre el, cu respect, folosind denumiri precum ”Moş Martin” sau ”’ăl Bătrân”.

Toate aceste ritualuri sunt menite să apere gospodăriile de agresiunea urşilor.

Oamenii din popor asociază comportamentul ursului cu timpul capricios de la sfârşitul iernii, precum şi Baba Dochia este răspunzătoare de zilele schimbătoare de la începutul primăverii. De asemenea, se crede că în această zi timpul este favorabil pentru observaţii meteorologice şi astronomice.

Țăranii ştiu cum va fi vremea după comportamentul ursului şi pot face prognoza timpului optim al culturilor de peste an.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

CUGIR

Un nou deces al unui pacient infectat cu noul coronavirus, în județul Alba. Este vorba despre o femeie din Cugir

Publicat

Un nou deces s-a înregistrat în județul Alba. Este vorba despre o femeie din cugir, în vârstă de 72 de ani. Aceasta a fost internată la spitatul din Cugir în data de 5 august cu simptome COVID și a decedat o zi mai târziu. 

Surse medicale au declarat că aceasta avea și afecțiuni cardiace.

Este cel de-al 33-lea deces înregistrat în județul Alba, al unui pacient infectat cu COVID-19.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

1.378 cazuri noi de COVID-19 în România, după 23.946 de teste. Număr record de decese: 50. În total, 59.273 îmbolnăviri

Publicat

Numărul total de cazuri confirmate COVID-19 în România a ajuns la 59.273, potrivit datelor transmise vineri, 7 august, de Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Au fost înregistrate 1.378 de cazuri noi, în ultimele 24 de ore, după 23.946 de teste. Este a patra zi de creștere semnificativă a numărului de cazuri noi. S-au înmulțit și decesele: 50, înregistrate de ieri până azi – număr record.

Vezi și ALBA: 12 cazuri noi de COVID-19 în județ, în ultimele 24 de ore. LISTA localităților din care provin persoanele infectate

Până miercuri, erau raportate 57.895 de cazuri (1.345 noi, 737 reconfirmați), 28.992 pacienți vindecați, 5.639 asimptomatici externați la 10 zile după depistare, 2.566 decese (45 noi), 1.319.369 de teste de teste prelucrate (24.147 efectuate în ultimele 24 de ore, 14.887 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.260 la cerere).

Situația cazurilor noi vs. numărul testări din ultimele zile:

7 august – 1.378 de cazuri noi după 23.946 (1.343.315 de teste, în total; 23.946 efectuate în ultimele 24 de ore, din care 14.276 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 9.670 la cerere)

6 august – 1.345 cazuri noi după 24.147 teste (1.319.369 teste în total; 24.147 în ultimele 24 de ore din care 14.887 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 9.260 la cerere)

5 august – 1.309 cazuri noi după 24.108 testări (1.295.222 de teste în total; în ultimele 24 de ore, 15.956 teste în baza definiției de caz și a protocolului medical, 8.152 la cerere)

4 august – 1.232 cazuri noi după 20.581 teste (1.268.899 de teste în total; 20.581 efectuate în ultimele 24 de ore, 13.033 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 7.548 la cerere).

3 august – 823 cazuri noi după 8.045 teste (1.248.318 de teste în total; în ultimele 24 de ore, 8.045 teste, din care 5.646 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 2.399 la cerere)

2 august – 1.075 cazuri noi după 14.215 teste (1.240.273 de teste în total; în ultimele 24 de ore, 8.525 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 5.690 la cerere)

1 august – 1.225 cazuri noi după 23.451 teste (1.226.058 de teste în total; în ultimele 24 de ore, 13.756 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 9.695 la cerere)

30 iulie – 1.356 cazuri noi după 23.401 teste (1.177.630 teste în total; 23.346 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 13.566 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 9.780 la cerere; au fost raportate și rezultatele a 56 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore)

Situația îmbolnăvirilor pe județe – 7 august – sursă INSP:

Județ / Număr de cazuri confirmate (total) / Număr de cazuri nou confirmate:

Mun. București – 6900 – 199

Suceava – 4681 – 25

Argeș – 3900 – 96

Brașov – 3547 – 79

Prahova – 2483 – 110

Galați – 2439 – 40

Dâmbovița – 2224 – 86

Vrancea – 1921 – 26

Bacău – 1716 – 55

Iași – 1668 – 31

Timiș – 1544 – 44

Buzău – 1493 – 28

Neamț – 1483 – 28

Ilfov – 1451 – 28

Cluj – 1398 – 30

Arad – 1221 – 30

Botoșani – 1195 – 3

Bihor – 1194 – 53

Constanța – 1113 – 31

Hunedoara – 1089 – 15

Mureș – 1054 – 24

Gorj – 1023 – 45

Sibiu – 1017 – 23

Brăila – 1005 – 14

Bistrița – Năsăud – 941 – 14

Dolj – 921 – 46

Olt – 862 – 14

Mehedinți – 854 – 19

Vaslui – 831 – 30

Alba – 794 – 10 (807 cazuri, potrivit DSP Alba, 12 noi)

Ialomița – 787 – 3

Vâlcea – 595 – 19

Harghita – 589 – 5

Maramureș – 556 – 14

Covasna – 523 – 11

Giurgiu – 439 –  –

Teleorman – 404 – 7

Caraș – Severin – 370 – 20

Călărași – 338 – 2

Tulcea – 320 – 8

Sălaj – 214 – 6

Satu Mare – 123 – 7

Grupul de Comunicare Strategică: ”Până astăzi, 7 august, pe teritoriul României, au fost confirmate 59.273 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 29.289 de pacienți au fost declarați vindecați și 5.897 de pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare. În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.378 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 605 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 12 cazuri noi de COVID-19 în județ, în ultimele 24 de ore. LISTA localităților din care provin persoanele infectate

Publicat

Au fost confirmate  12 cazuri noi de COVID-19 în județ, în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise vineri, 7 august, de către Direcția de Sănătate Publică.

În total, de la începutul pandemiei în județ, sunt înregistrate 807 de îmbolnăviri.

Localitățile din care provin cazurile noi (7 august):

Ciugud – 5 (ar fi vorba despre un focar într-o familie care s-a testat în vederea plecării în concediu și ar fi asimptomatici)

Alba Iulia – 3

Cugir – 2

Cricau – 2

606 de persoane s-au vindecat și s-au înregistrat 33 de decese.

În Alba, joi au fost prelucrate în total 666 de teste (496 la DSP si 170 la SJU). Numărul total de teste efectuate în județ a ajuns la 46.415

Până joi, erau raportate 795 de cazuri (4 noi), 588 de persoane vindecate, 32 decese, 45.749 teste efectuate (684 de teste, în ultimele 24 de ore).

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Măsuri de sprijin pentru salariați şi angajatori, pregătite de Guvern. Scheme de finanțare cu impact bugetar de 2,5 miliarde lei

Publicat

Guvernul urmează să adopte, în şedinţa de vineri, un pachet de măsuri de sprijin pentru angajaţii şi angajatorii care se confruntă cu situaţii de diminuare a contractelor, respectiv a cifrei de afaceri.

Măsurile sunt incluse proiectul de ordonanţă de urgenţă privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă.

„Proiectul de act normativ reglementează o măsură de sprijin pentru revenirea în activitate, sub forma unei scheme de finanţare temporară a angajaţilor care vor avea program redus de muncă. Având în vedere apariţia unor situaţii cu caracter imprevizibil şi excepţionale care determină stabilirea de reguli specifice pentru anumite domenii de activitate privind asigurarea continuităţii activităţii în condiţii de securitate şi sănătate în muncă, astfel încât activitatea să fie menţinută la un flux continuu şi operată sub anumiţi parametri de eficienţă economică, prin prezentul act normativ se stabileşte posibilitatea acordată angajatorului de reducere a timpului de muncă al salariaţilor, cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru şi reducerea corespunzătoare a salariului. Pe durata reducerii timpului de muncă, salariaţii beneficiază de o indemnizaţie de 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă”, se arată în nota de fundamentare a proiectului, dezbătut în şedinţa de guvern de săptămâna trecută.

Tot acolo se precizează că pe perioada reducerii temporare a activităţii cauzată de existenţa stării de urgenţă/alertă/asediu, salariatul beneficiază de toate celelalte drepturi aferente timpului normal de muncă prevăzut în contractul individual de muncă anterior reducerii unilaterale a timpului de muncă corespunzător timpului de muncă efectiv lucrat.

„În reglementarea cuprinsă în proiectul de act normativ, această măsură se propune a fi aplicată ori de către ori se instituie stare de urgenţă/alertă/asediu, în condiţiile legii”, conform notei de fundamentare.

În document se menţionează că prin proiectul de OUG se are în vedere şi sprijinirea altor categorii de persoane care realizează venituri în regim independent, respectiv „alţi profesionişti, astfel cum sunt reglementaţi de articolul 3 alineat (2) din Legea 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, a căror activitate este redusă ca urmare a instituirii stării de urgenţă/alertă/asediu”.

„Pentru aceştia, prin proiectul de act normativ se propune ca pe perioada stării de urgenţă/alertă/asediu să se acorde o indemnizaţie lunară de 41,5% din câştigul salarial mediu brut, de la bugetul de stat, prin Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, pe baza cererii şi a declaraţiei pe propria răspundere”, se spune în nota de fundamentare.

Totodată, se instituie măsuri de stimulare a ocupării, acordate pentru o perioadă de trei luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, care vizează, în principal, domeniile afectate de întreruperea sau restrângerea activităţii ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2.

Măsurile au în vedere zilierii şi persoanele care lucrează în baza unui contract de muncă pe perioadă determinată pentru activităţi sezoniere.

Astfel, pentru zilieri se propune acordarea unei sume de „35% din remuneraţia cuvenită/ zi de muncă”, iar pentru sezonieri, acordarea unei indemnizaţii, reprezentând „41,5% din salariu, dar nu mai mult de 41,5% din câştigul salarial mediu brut pe economie, aferent perioadei lucrate”.

Totodată, prin proiectul de OUG, în vederea impulsionării angajatorilor de a utiliza telemunca, se propune „acordarea o singură dată a unei sume de 2.500 lei pentru angajaţii care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă sau de alertă pentru cel puţin 15 zile, pentru achiziţionarea de pachete de bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţii în regim de telemuncă”.

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a precizat la finalul şedinţei de guvern de săptămâna trecută că impactul bugetar pentru toate măsurile din pachet este estimat la 2,5 miliarde de lei.

„Estimăm un impact bugetar pentru toate aceste măsuri de 2,5 miliarde de lei şi estimarea noastră, urmând să fim constant atenţi la ceea ce se va întâmpla în piaţă, este că un număr de aproximativ 700.000 de persoane şi profesionişti ar putea beneficia de această nouă măsură. Suntem receptivi la toate semnalele pe care le-am primit. Această măsură privind munca flexibilă – ca şi toate celelalte – a fost gândită împreună cu partenerii sociali, a fost o măsură care ţine cont de toate evoluţiile care au loc pe piaţa muncii şi de toate semnalele pe care le avem de la angajatori”, a afirmat ministrul.

Pe agenda şedinţei de guvern mai figurează un proiect de ordonanţă de urgenţă privind „reglementarea unor măsuri” referitoare la acordarea de sporuri pentru comitetul director şi altor categorii de angajaţi ai DSP-urilor.

În nota de fundamentare se arată că: prin proiectul de act normativ „se creează cadrul legal astfel încât până la data încetării stării de alertă, instituită în condiţiile legii, comitetul director beneficiază de un spor pentru condiţii epidemiologice deosebite de 40% la salariul de bază, iar funcţionarii publici care desfăşoară activităţi în domeniul controlului în sănătatea publică, din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, beneficiază de un spor de 30% la salariul de bază, cu scopul ajustării diferenţelor salariale dintre categoriile de personal din cadrul direcţiilor de sănătate publică implicate în aplicarea măsurilor impuse pe perioada stării alertă, în vederea atragerii de personal calificat pe de o parte, cât şi menţinerii celui existent pe de altă parte, în condiţiile în care numărul angajaţilor din aceste instituţii este unul redus”.

sursă: Agerpres

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate