IZVORUL TĂMĂDUIRII din vinerea minunilor. Sărbătoare închinată Maicii Domnului. Camerele din casă se stropesc cu Agheasma Mică

Izvorul Tămăduirii se sărbătorește în 2023 pe 21 aprilie. Este o sărbătoare dedicată Maicii Domnului și nu are o dată fixă. Data la care se sărbătorește Izvorul Tămăduirii este sincronizată cu data Paștelui.

Izvorul Tămăduirii cade în fiecare an în vinerea din Săptămâna Luminată. În această zi, în toate bisericile se oficiază slujbe de sfinţire a apei, Aghiasma Mică.

Sărbătoarea este marcată cu cruce roșie în calendar ortodox 2023, iar în biserici se ține Sfânta Liturghie.

Sărbătoare are origini într-o legendă în care o minune s-a produs lângă un izvor din apropierea Constantinopolului.

Potrivit legendei, un orb și-a recăpătat vederea după ce s-a spălat pe față cu apa din izvor.

Aici orbul ar fi ajuns călăuzit de viitorul (la acea vreme) împărat al Bizanțului Leon I (457- 474) – căruia îi ceruse apă.

Împăratul, la rândul lui, a fost călăuzit și îndemnat de glasul Maicii Domnului. Ajuns mai târziu în scaunul împărătesc, Leon I a construit la locul respectiv o biserică zidită.

În Constantinopol era un ostaș, bun la suflet și milostiv. Într-o pădure deasă, aproape de cetate, a întâlnit un orb, care era foarte însetat din cauza călătoriei și arșiței.

Leon l-a tras de mână ca să-l ducă mai înainte, poate va afla apă să-l adape.

Dar după ce s-a dus o puțină depărtare de loc, a căzut orbul, nemaiputând să umble de sete.

Leon a căutat multe ceasuri în pădure apă, dar n-a aflat și s-a întristat foarte, temându-se ca nu cumva va muri orbul. Atunci a auzit un glas, zicându-i:

„Nu te scârbi, o! Leone, că aproape de tine este apa, și adapă pe orb. Apoi să-i speli ochii lui cu dânsa, ca să cunoști puterea mea. Iar tu să știi că te vei face împărat, și atunci să îți aduci aminte ca să-mi faci aici o biserică, ca să locuiesc într-însa, să vină câți au trebuință de ajutorul meu, ca să afle mântuirea sufletului și a trupului”.

Leon s-a îngrozit, dar s-a și bucurat. Deci, ducându-se înainte trei pași a aflat apă într-un loc, și bând a cunoscut întru sine multă veselie și putere.

Și luând din apa aceea, a adăpat pe orb și și-a venit în fire. Apoi a spălat ochii lui, după porunca Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu. Și orbul a început să vadă.

Legenda este scrisă și în lucrarea Minunile Maicii Domnului, Tipografia Mănăstirii Neamț, 1847, citată de urcuspreinviere.ro.

Ivorul Tămăduirii: ce se întâmplă în această zi

În această zi, în lăcașurile de cult după Liturghie, se face sfințirea aghesmei mici. În unele locuri există credința ca cei care beau aceasta sunt protejați de boli și duhuri rele pentru un an și se înzdrăvenesc.

De asemeni uneori se mai păstrează obiceiul preoților de a merge în aceasta zi la izvoarele de apă pentru a le sfinți și, a le proteja de secare sau de adăpostirea duhurilor rele în preajma lor.

De asemeni în unele zone prelații merg și fac stropirea caselor enoriașilor cu agheasma mică.

În tradiția populară, Izvorului Tămăduirii este pentru săpătorii de fântâni cea mai spornică din an, deoarece apele sunt zbuciumate și zgomotoase, fiind mai ușor de găsit.

Aghiasma Mică poate fi băută tot timpul anului

Credincioşii vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Aghiasma Mică, ce poate fi băută tot timpul anului.

În această zi, după Sfânta Liturghie, în biserici, şi uneori la fântâni şi izvoare, se săvârşeşte slujba sfinţirii apei.

În unele părţi din ţară, preoţii merg şi stropesc casele credincioşilor cu această apă sfinţită.

În vorbirea populară, aghiasmei i se mai spune şi aiasmă.

Cuvântul aiasmă vine de la iazmă, care are sensul de „arătare urâtă şi rea, nălucă, vedenie”.

După ce preotul a sfinţit apa, îi stropeşte pe credincioşi în timp ce se cântă troparul:

„Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvintează moştenirea Ta, biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte şi cu crucea Ta păzeşte pe poporul Tău”.

Astfel, s-a reţinut în popor că scopul urmărit prin aiasmă este de a alunga „arătarea urâtă şi rea”, adică duhul cel rău.

Tradiții și obiceiuri

• Adolescenţii din anumite zone ale ţării obişnuiau să facă legământul juvenil – în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit.

Persoanele „legate”, verii, surorile, fraţii, fraţii de cruce, se întâlneau anual sau după căsătorie, la Rusalii.

După încheierea legământului, ei se comportau unii faţă de ceilalţi ca adevăraţi fraţi şi surori.

• Bolnavii care beau apă sfinţită din ziua praznicului dimineaţa, înainte de micul dejun, se înzdrăvenesc.
• Toate camerele din casă se stropesc cu Aghiasma Mică.
• Zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai uşor o sursă de apă, deoarece în această zi, apele sunt mai zgomotoase și mai zbuciumate.
• Femeile nu trebuie să spele, să calce sau să croiască îmbrăcăminte.

Se spune că lucrul făcut în ziua sfântă nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.

• Gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca ele să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la muncile agricole.
• Se stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului şi grădinile şi livezile, pentru a fi un an rodnic.

Totodată, oamenii cred că acest ritual protejează recoltele de distrugerile provocate de grindină.

Slujbele din Săptămâna Luminată se țin cu ușile altarului larg deschise.

Acest lucru simbolizează ușa deschisă de la mormântul Mântuitorului, dar și ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morții Mântuitorului.

În plus, în Săptămâna Luminată este interzis complet postul pentru toți ortodocșii.

În Săptămâna luminată și până la Înălțarea Domnului nu se îngenunchează.

Următoare mare sărbătoare este Sfântul Gheorghe în 23 aprilie.