JOIA REA sau JOIA VERDE din Săptămâna Luminată: tradiții și superstiții. Ce nu ai voie să faci în această zi

Joia din Săptămâna Luminată de după Paşte este cunoscută în popor şi ca Joia Verde sau Joia Rea. Este o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele, dar nu se munceşte pentru că aduce ghinion asupra casei, secetă şi dăunători în livezi.

Joia Rea- ziua din Săptămâna Luminată în care se face un ritual al morților

„Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Potrivit tradiției, nu este bine să muncești azi, altfel vei aduce seceta și dăunătorii în livezi, dar și ghinionul asupra casei.

De asemenea, este foarte important să nu speli și să nu albești rufe în această zi.

Nici munca la câmp nu este permisă, ca să nu crească iarba în locurile în care nu trebuie.

Se spune că nu este bine să pleci la drum, altfel riști să te rătăcești.

Nu ai voie să muncești deloc în Joia din Săptămâna Luminată, altfel vei avea parte de sărăcie.

E bine să nu faci nimic, ca să poți ține departe tunetele, trăsnetele, grindina și vijeliile.

Joia Rea, prilej de sărbătoare. În această zi sunt „Paștile țigănești”

Joia din Săptămâna Luminată este o zi specială pentru rromii din România, pentru că aceștia sărbătoresc „Paștile țigănești”, o tradiție veche de șapte decenii. Această zi reprezintă un prilej de revedere cu rudele din țară și din străinătate, care vin să asiste la acest eveniment.

Tradiția spune că în această zi se „fură” fetele frumoase de către viitorii lor soți.

Și obiceiul farmecelor legat de cununii s-a păstrat pentru ziua de Joi din Săptămâna Luminată. Este și o zi în care se încearcă rezolvarea conflictelor din familie.

Citește și: CALENDAR Ortodox 2023: TOATE sărbătorile creștine importante din noul an, trecute în Calendarul Bisericesc

În prima vineri de după Paște, creștinii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii.

Aceștia merg la biserică pentru a lua parte la slujba de sfințire a apei, cunoscută sub numele de Aghiasma Mică.

Sfintele Paști și Săptămâna Luminată ne creează o atmosferă asemănătoare cu cea din Rai.

De aceea zicem că această săptămână este una de lumină, care ne aduce aminte de Rai și de bucuriile lui, potrivit doxologia.ro.

Ce semnificație au zilele din Săptămâna Luminată

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.