”Mersul cu udatul” în Lunea Luminată. Obiceiuri și tradiții specifice în cea de-a doua zi de Paște

”Mersul cu udatul” este unul dintre cele mai răspândite și vechi obiceiuri de Paște din România, îndeosebi în zonele de câmpie și subcarpatică (Moldova, Oltenia, Muntenia). 

În Lunea Luminată (a doua zi de Paște), încă de dimineață, grupuri de tineri — în special bărbați și băieți — merg din casă în casă în sat sau cartier, purtând cu ei câte un vas cu apă (putină, clește sau o găleată).

La fiecare gospodărie, „udă” fetele și femeile de Paște, stropindu-le ușor cu apă curată, rostind formule de binecuvântare pentru sănătate, frumusețe și belșug.

Mersul cu udatul îmbină elemente creștine (bucuria Învierii) cu rădăcini precreștine (ritualuri de purificare cu apă) și are rol de legătură inter-generațională.

Vezi și URĂRI DE PAŞTE Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

În vremuri moderne, este un prilej de a menține vie comunitatea, de a transmite tradiții și de a celebra Paștele în bucurie, voie bună și solidaritate.

Însăşi însăși denumirea sugerează spiritul ludic al acestei tradiții: bărbaţi şi băieţi însoţiţi de voie bună umblă din casă în casă, purtând vase cu apă curată, pentru a „udă” fetele şi femeile de Paşte.

Într-o eră digitală în care ritmul vieții ne desparte, mersul cu udatul rămâne un prilej unic de a readuce oamenii împreună, de a transmite valorile autentice ale sărbătorii și de a celebra, prin joc și bună dispoziție, miracolul Învierii și începutul primăverii.