Mihai-Răzvan Ungureanu, din nou şef la SIE: „Domeniul informațiilor nu poate și nu trebuie să fie contaminat politic”

Mihai-Răzvan Ungureanu a depus, marți, jurământul de învestitură în funcția de director al SIE în plenul reunit al Parlamentului. A fost numit, director al SIE de plenul Parlamentului, cu 278 de voturi ”pentru” și șase ”împotrivă”, dintr-un total de 284 de voturi valabil.

Noul director SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, a afirmat, marți, în fața plenului comun al Camerei Deputaților și Senatului, că este nevoie de regândirea pachetului de legi privind siguranța națională și că își dorește schimbarea ”percepției păguboase” care afectează serviciile speciale.

„Această nouă calitate nu mă face mai puțin legat de dvs sufletește. Vă mulțumesc pentru încrederea acordată prin votul dvs și mulțumesc din nou președintelui Klaus Iohannis pentru nominalizarea făcută. Este o misiune care mă onorează și pe care cred că am știința să o fac, să o duc la bun sfârșit și pentru îndeplinirea căreia nu voi precupeți niciun efort”, a spus Ungureanu.

El le-a mulțumit parlamentarilor PNL pentru felul în care au susținut nominalizarea sa, cât și UNPR, UDMR, grupului democrat și popular, minorităților și parlamentarilor neafiliați.

„Mulțumesc colegilor de la UNPR care au înțeles să facă distincția între politica de partid și cea națională, între interesul strategic al României și ambițiile individuale. Doresc să le mulțumesc colegilor de la UDMR pentru sprijinul acordat și seriozitate. Doresc să le mulțumesc colegilor de la grupul democrat și popular pentru că s-au alăturat colegilor de la Partidul Socialist care astăzi se regăsesc alături de noi, tuturor deputaților minorităților naționale, colegilor care sunt neafiliați și care, prin acest vot, ca și la Strategia Națională de Apărare se găsesc alături de întreaga națiune”, a mai spus Ungureanu.

El a subliniat că „domeniul informațiilor nu poate și nu trebuie să fie contaminat politic”.

„Politica este exclusiv politica națională, iar profesioniștii sunt cei care pun în aplicare tot ceea ce înseamnă interesul nostru strategic. Îi apreciez pe toți oamenii politici din Parlament care s-au ținut departe de orice tip de abordare emoțională și prin aceasta au reușit să despartă apele odată pentru totdeauna sper în politica noastră”, a mai declarat Ungureanu.
exprimate.

„Aș vrea ca în noul meu mandat, mai mult decât în mandatul anterior, să îmi conving colegii că doar împreună putem schimba percepția păguboasă care planează asupra serviciilor speciale care, deși autonome, par să nu dea socoteală nimănui. Ipostazele, mandatele prin care am trecut, m-au făcut să înțeleg mai mult decât oricând că este nevoie de un cadru legislativ, de o nouă cultură a problematicii de securitate, de acoperirea diferențelor de cunoaștere dintre comunitatea de profesioniști și societatea românească în ansamblul ei. Voi veni către dvs. cu rugămintea de a ajuta la reconstituirea, pe bază de modernitate, a legilor gândite pe pachetul siguranței naționale. Prin votul dvs. primesc nu doar o încuviințare a mandatului, ci un mandat social al instituției pe care o voi coordona”, a spus el.

Ungureanu a adăugat că interesul strategic al României este, în opinia sa, în strânsă legătură cu nevoia de securitate și de stabilitate.

„Știu ce înseamnă această validare prin vot pentru că am trecut, poate nu în măsura în care mulți dintre dvs. ați făcut-o, prin experiențe electorale și politice variate. Sunt adeptul competiției politice, dar nu putem în niciun fel despărți interesul strategic al României de nevoia noastră de securitate, de nevoia noastră de stabilitate, de prosperitate, indiferent de doctrina căreia îi aparținem sau pe care o clamăm ca oameni politici. (…) Astăzi sunt validat de o clasă politică care după mandatele de la MAE, de la SIE, prin misiunile mele internaționale, după mandatul de prim ministru, îmi oferă din nou posibilitatea să fiu și în altă poziție de folos națiunii române. Cred că aceasta este dovada noastră de maturitate. Cred în viitorul nostru politic și cred că acesta este semnul triumfului democrației și al statului de drept”, a susținut Mihai-Răzvan Ungureanu.

Acesta arătat că prin votul exprimat în Parlament cu privire la numirea sa ca șef al SIE, profesioniștii din comunitatea de informații primesc „un credit în alb” din partea românilor.

„Vremurile sunt grele, norii se adună și așa cum atunci când vine ploaia îți iei umbrela, când vezi cum arată lumea astăzi încerci să ai o structură de securitate din ce în ce mai bună. Prin votul dvs. profesioniștii din comunitatea de informații primesc un credit în alb de la românii pe care îi reprezentați și care așteaptă ca toate instituțiile care au atribut principal asigurarea securității statului să colaboreze perfect pe temele cele mai dureroase ale societății noastre — de la corupție la amenințările trans-frontaliere, de la consolidarea statului de drept la triumful democrației în România — pentru că aceste lucruri înseamnă de fapt echilibru și viitor pentru națiunea română. Sper, în calitatea dvs. de membri ai Legislativului, să rămâneți întotdeauna sensibili la această problematică, asigurându-vă totodată de tot respectul și de toată dorința mea de colaborare”, a conchis Ungureanu.

Politicianul și istoricul Mihai-Răzvan Ungureanu s-a născut la 22 septembrie 1968, la Iași.

Absolvent al Facultății de Istorie-Filosofie, Universitatea ”Al.I. Cuza” din Iași (1992). A urmat studii postuniversitare la Centre for Jewish and Hebrew Studies, St. Cross College, University of Oxford, Marea Britanie (1992-1993). A obținut titlul de doctor, la 27 martie 2004, în istorie modernă la Facultatea de Istorie a Universității ‘Al. I. Cuza’ din Iași, cu teza ‘Convertire și integrare în societatea românească la începutul epocii moderne’.

Are o carieră didactică susținută ca profesor la Liceul de filologie-istorie ”M. Eminescu” din Iași (1992); preparator universitar (1992-1995), asistent universitar (1995-1998), lector universitar (1998-2004), conferențiar universitar (2004-2006), la Facultatea de Istorie, Universitatea ”Al.I.Cuza” din Iași. Din 2007, este profesor universitar de Istoria modernă a României, la Facultatea de istorie a Universității din București.

A susținut cursuri la o serie de instituții de învățământ din țară și din străinătate: profesor invitat (Gast Wissenschaftler) la departamentul de Istorie Europeană, Universitatea ”Albert-Ludwig”, Freiburg im Breisgau, Germania (1993-1997); profesor asociat la Școala de Studii Slavone și Est-Europene, Universitatea din Londra, Marea Britanie (1996-1998); Senior Reader la Școala NATO (SHAPE), Oberammergau, Germania (2001-2004); profesor asociat la SNSPA, București (2002-2005); lector la Centrul de Studii de Securitate ”George C. Marshall” din Garmish-Partenkirchen, Germania (2003-2005); lector la Universitatea Națională de Apărare (2003-2005).

A desfășurat și desfășoară o bogată activitate științifică, fiind membru al Societății Române de Heraldică, Sigilografie și Genealogie a Academiei Române, filiala Iași (din 1993), membru al board-ului științific al Fundației Soros pentru o Societate Deschisă, Iași — București (1996-1998), director al Centrului de Studii Românești din Iași al Fundației Culturale Române (1996-1999), membru al European Association for Jewish Studies din Oxford, Marea Britanie (1997-2007), membru al Consiliului Institutului de Studii Genealogice și Heraldică „Sever Zotta” din Iași (din 1998) etc.

A fost președintele Institutului Român de Studii Strategice (2001-2007); membru al board-ului ”Colegiului Noua Europă”, București (2002-2007); membru al board-ului Științific al Centrului de politici de securitate, Szeged, Ungaria (2003-2007).

Este director, din 2004, al Centrului de Studii Ebraice din cadrul Facultății de Istorie a Universității ”Al. I. Cuza” din Iași.

Pentru activitatea sa științifică a primit Premiul Național al Revistei ”22” (București, 1992), Premiul ”Felix Posen” al Universității Ebraice din Ierusalim (Israel (1996/1997 și 1997/1998), Premiul ”Dimitrie Onciul” al Fundației Culturale ”Magazin Istoric” pentru editarea lucrării ”Relațiile româno-sovietice. Documente, 1917-1934”, I (București, 1999, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse). În cadrul Premiilor Academiei Române, în 2004, a obținut ”Premiul Mihail Kogălniceanu” pentru lucrarea ”Convertire și integrare în societatea românească la începutul epocii moderne”, publicată în același an.

Membru al Partidului Național Liberal (2004-2007).

La 6 iulie 2012, a inițiat ONG-ul Inițiativa Civică de Centru Dreapta. La 7 septembrie 2012, a fost ales, în cadrul Convenției Naționale extraordinare a Partidului Forța Civică (PFC), în funcția de președinte al partidului.

Secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (1998-2001); director general — Emisar special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (2001-2003); coordonator adjunct Inițiativa de Cooperare pentru Europa de Sud-Est (Viena, 2003-2004); reprezentant special al României la Inițiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (Viena, 2007).

A fost ministru al Afacerilor Externe în perioada 29 decembrie 2004—22 martie 2007.

La 26 noiembrie 2007 a fost nominalizat de președintele Traian Băsescu pentru funcția de director al Serviciului de Informații Externe. Mihai-Răzvan Ungureanu a fost validat în funcția de director al SIE de Camerele reunite ale Parlamentului, la 5 decembrie 2007, cu 295 de voturi „pentru”, dintre cei 318 parlamentari prezenți. A demisionat din funcție la 8 februarie 2012.

La 6 februarie 2012 a fost desemnat de președintele Traian Băsescu pentru funcția de premier al României. A fost învestit în funcție de Parlament la 9 februarie 2012, păstrându-și funcția până la 7 mai 2012.

La 5 aprilie 2012, președintele Traian Băsescu a semnat decretul pentru desemnarea lui Mihai-Răzvan Ungureanu ca ministru interimar al Mediului și Pădurilor. A deținut această funcție până la 10 aprilie 2012.

În alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, a devenit senator din partea ARD, în Colegiul 1 din municipiul Arad. În urma scrutinului a obținut 18.964 voturi, reprezentând un procent de 33,81% din totalul voturilor valabil exprimate, față de 36.304 voturi, reprezentând 46,9%, câte a obținut principalul său contracandidat, Ovidiu Marian (USL), însă a reușit să intre în Parlament în urma redistribuirii.

Membru în Comisia pentru politică externă a senatului (din 20 decembrie 2012). Membru în Adunarea Parlamentară a OSCE (APOSCE) (din 7 februarie 2013). Membru în Grupul parlamentar de prietenie cu Danemarca (din 13 februarie 2013) și în Grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (din 13 februarie 2013). Vicepreședinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Letonia (din 13 februarie 2013).

După alegerea președintelui Klaus Iohannis, Mihai-Răzvan Ungureanu a devenit consilier personal al acestuia. În PNL, el deține funcția de prim-vicepreședinte.

Printre distincțiile, titlurile decernate se află: Mare Ofițer al Ordinului Național ”Pentru Merit” (2000); comandor cl. I al Ordinului Regal ”Dannebrog” (Danemarca, 2000), Mare Ofițer al Ordinului ”Meritul Diplomatic” (2007), membru în Consiliul de Onoare al Ordinului ”Meritul Diplomatic” (din 2008); Cavaler al Ordinului Național ”Steaua României” (România, 2008); Ordinul Național „Steaua României” în grad de Ofițer (România, 2011), titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Pecs (2012).

sursa: agerpres